Ce nu ai voie să faci în Postul Paștelui. Tradiții și obiceiuri respectate de români în această perioadă

Postul Paştelui vine cu foarte multe tradiţii şi obiceiuri din bătrâni. Postul Paştelui, comparativ cu Postul Crăciunului, are două Lasata Secului, una de carrne şi una de brînză. Prima este cea de carne, dată de la care credincioşii nu mai consumă carne sau preparate din carne, iar a doua este Lăsata Secului de brânză, data de la care nu se mai consumă nici brânzeturi sau ouă.

Ce să nu faci în postul Paştelui

Postul Paştelui vine cu foarte multe tradiţii şi obiceiuri din bătrâni, respectiv cu ce nu ai voie să faci în această perioadă. Postul Paştelui, comparativ cu Postul Crăciunului, are două Lasata Secului, una de carrne şi una de brînză. Prima este cea de carne, dată de la care credincioşii nu mai consumă carne sau preparate din carne, iar a doua este Lăsata Secului de brânză, data de la care nu se mai consumă nici brânzeturi sau ouă.

Data de la care se renunţă la consumul de carne se numeşte Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, iar cea la care credincioşii renunţa şi la consumul de vrânză se numeşte Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Lasa Secului de brânză a fost pe 1 Martie.

Postul Paştelui ţine 40 de zile

Postul Paştelui ţine 40 de zile, este mai lung ca cel de Crăciun. În postul Paştelui sunt foarte multe tradiţii care trebuiesc respectate cu sfinţenie. Postul Paştelui are rolul de a curăţa credincioşii, atât din punct de vedere spiritual, precum şi trupeşte.

Aşadar, pentru ca cele amintite mai înainte să se înâmple, credinciosul trebuie să-şi impună anumite restricţii. În post, credincioşii nu trebuie să fie lacomi. Chiar dacă de fel cineva este mai strângăreţ, acesta trebuie să dea dovadă de bunătate, să fie mărinimos cu alţii, căci numai aşa postul Paştelui va fi benefic pentru cel care îl ţine.

În post se renunţă definitiv la mâncarea de dulce, la carne şi alte produse de la animale. Iertarea de la Domnul presupune încetarea consumului animalelor pe care tot El le-a creat. În plus, credincioşii trebuie să renunţe şi la consumul de alcool.

De asemenea, ostentaţia este un păcat capital în postul Paştelui. Chiar dacă ai o viaţă bogată nu trebuie să faci paradă sau să te lauzi cu ea. De asemenea, în postul Paştelui credincioşii trebuie să i-a pauză de la cântat şi dansat.

Postul aminteşte de răstignirea lui Hristos, iar cântatul şi dansatul sunt la fel de potrivite, în această perioadă, ca şi la o înmormântare. Se cunoaşte faptul că la înmormântare numai veselie nu este.

În postul Paştelui credincioşii sunt sfătuiţi să nu vorbească prea mult. Vorba multă, cu siguranţă, va duce la bârfă. Aşadar, bârfa este strict interzisă în postul Pastelui. De asemenea, curăţarea sufletului nu se face în faţa televizorului, unde crediciosul poate avea parte de violenţă şi indecenţă. Prin urmare, în postul Paştelui este interzis privitul la televizor.

Postul Paştelui culminează cu Săptămâna mare sau Săptămâna Luminată, cum mai este cunoscută în popor, ultima săptămână a postului. Această săptămână este săptămâna Deniilor, Credincioşii au obligaţia să meargă la biserică

Tradiţii pentru Săptămâna Mare

În Lunea mare se face curăţenie în toată casa ca Paştele să nu te prindă în necurăţenie, că îţi va fi blestemată casa. În marţea mare, cunoscuă ca şi Marţea Seacă, credincioşii sunt îndemnaţi la priveghere, adică să fie pregătiţi să-l întâmpine pe Iisus.

În Miercurea Mare, ziua când Maria Magdalena îi spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei, în unele zone din ţară se merge cu colindul, copii primind ouă roşii. În Joia Mare, credincioşii vopsesc ouă roşii, iar fetele îşi pun sfoară sub pernă ca sa-şi viseze ursitul. În Vinerea Mare, credincioşii ar trebui să ţină post negru.

În Sâmbăta Mare credincioşii trebuie să meargă la Slujba de Înviere. De asemenea, tradiţiile arată ca în Săptămâna Mare toţi credincioşii este bine să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost certaţi.