Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează! Cine poate vedea dracii fugiţi din apele sfinţite!

Boboteaza este o sărbătoare creştină care se celebrează anual la 6 ianuarie, înaintea sărbătorii Sfântului Ion. De asemenea, Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă dedicate Crăciunului, fiind o sărbătoare a purificării naturii, a apelor de forţele răului.

Boboteaza reprezintă, de fapt, sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei, mai este cunoscută şi sub numele de „Epifanie”, „Teofanie”, „Arătarea Domnului” sau „Descoperirea cuvântului Întrupat”.

Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri! Doar lupii pot vedea dracii alergând pe câmpuri

De obicei, în această perioadă în ţara noastră este foarte frig, de unde şi expresia „gerul Bobotezei”. În această zi, de Bobotează, există tradiţia conform căruia preoţii sfinţesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele şi animalele, păstrând restul apei în sticle, pentru leac.

Se crede, conform spuselor populare că, la Bobotează, când preotul moaie crucea în apă, toţi dracii ies din ape şi rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfinţirea apelor. Nimeni nu-i vede, în afară de lupi, care se iau după ei şi unde-i prind acolo îi sfâşie. Din această cauză, există şi superstiţia conform căreia nu ai voie să laşi rufe pe sârmă deoarece, dracii, în fuga lor, se pot ascunde printre ele.

Totodată după Bobotează nu se spală cămăşile două săptămâni deoarece apele sunt încă sfinţite. În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine şi peşte. Dacă la Bobotează vremea a fost rece, atunci după ieşirea cu „Iordanul” se va înmuia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.