ALEGERI SUA: Dezbatere contondentă între candidaţii Hillary Clinton şi Donald Trump

Candidaţii la preşedinţia Statelor Unite Hillary Clinton şi Donald Trump s-au întâlnit luni seara la Universitatea Hofstra din statul New York pentru prima dezbatere din campania pentru alegerile din 8 noiembrie, transmisă în direct la televiziune.

Evenimentul — un show împărţit în şase segmente de câte 15 minute, separate de calupuri publicitare — ar trebui să fie urmat de alte două confruntări directe între candidata Partidului Democrat, fostă secretar de stat, în vârstă de 68 de ani, şi adversarul ei din partea Partidului Republican, un om de afaceri de 70 de ani care nu a mai deţinut funcţii publice, reaminteşte Reuters.

Cei doi şi-au strâns mâinile la urcarea pe scenă şi au avut dreptul la cuvinte de deschidere şi replici, înainte ca moderatorul Lester Holt de la NBC News să-i adreseze prima întrebare lui Clinton, conform ordinii stabilite prin tragere la sorţi. În fiecare din cele şase segmente, ordinea candidaţilor urma să se inverseze, asigurând celor doi candidaţi perioade de timp egale.

Trump a promis reduceri de taxe

Trump a acuzat China pentru devalorizarea dolarului american şi pierderea unor locuri de muncă în SUA. Clinton a afirmat că Trump are sensul de „trump up” (a înşela), cu referire la teoria economică a efectului de cascadă (trickle down), susţinută de dreapta, potrivit căreia bunăstarea celor mai bogaţi se transmite celor mai săraci prin crearea locurilor de muncă, stimularea cererii şi venituri mai mari pentru salariaţi.

Trump a continuat cu o critică a tratatului de liber schimb în America de Nord (NAFTA) şi a afirmat că adversara sa ar fi trebuit să se ocupe de multă vreme de această problemă. „Faceţi asta de 30 de ani, de ce începeţi să vă gândiţi la soluţii abia acum?” a întrebat-o el pe Clinton, a cărei carieră politică se întinde pe patru decenii. El a afirmat că planul său economic include reduceri „extraordinare” ale taxelor, care vor crea locuri de muncă în număr „nemaivăzut de la Ronald Reagan”.

În replica sa pe teme economice, Clinton a afirmat că „nu aşa vom creşte economia” şi că programul lui Trump este de fapt „cea mai extremă versiune”: de reducerile de taxe ar urma să beneficieze câteva procente dintre americani, cei mai bogaţi.

A urmat o dispută de politică externă. Trump a ironizat-o pe Clinton fiindcă a postat pe internet modul în care ar urma să lupte cu gruparea jihadistă Stat Islamic, dacă va fi aleasă. Aceasta i-a replicat că ea „măcar are un plan”.

Trump a mai afirmat că planul economic al lui Clinton este „doar vorbărie, fără acţiune; sună bine, dar nu va funcţiona niciodată”. El a criticat Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, despre care a spus că nu îşi face treaba şi este prea politizată.

Clinton l-a acuzat pe Trump de evaziune fiscală

Referitor la declaraţia sa de avere, sub forma datelor fiscale — un subiect sensibil, căci el este primul candidat la preşedinţia SUA care întrerupe o lungă tradiţie de transparenţă — Trump a afirmat că este auditat de 15 ani, ceea ce „aproape a devenit un mod de viaţă”. El a promis că îşi va face publice declaraţiile fiscale imediat ce Clinton publică „cele peste 30.000 de e-mailuri” — un alt subiect de mare interes, după ce s-a dovedit că fostul secretar de stat a folosit un server privat pentru corespondenţa electronică, expunând astfel secrete de stat unor atacuri cibernetice.

Clinton a replicat adresându-se publicului, care nu are voie să intervină: „Tocmai aţi văzut un nou exemplu de momeală urmată de schimbarea subiectului”. Ea a susţinut că există informaţii potrivit cărora Trump ar datora milioane finanţiştilor de pe Wall Street şi unor bănci străine şi poate vrea să ascundă americanilor cât de puţine impozite a plătit. „Trebuie să fie ceva într-adevăr important, chiar teribil, ce încearcă să ascundă”, a insinuat ea.

Cât despre serverul privat de e-mail, candidata democrată a răspuns că nu vrea să mai vină cu scuze şi a recunoscut că a fost o greşeală din partea ei. Trump a replicat că a fost o greşeală intenţionată.

Republicanul a revenit la chestiunea averii sale, susţinând că are venituri „extraordinare” şi că este timpul ca la conducerea ţării să vină cineva care se pricepe la bani.

Cei doi candidaţi s-au întrerupt unul pe celălalt de mai multe ori şi s-au acuzat reciproc de distorsionarea faptelor şi de emiterea unor afirmaţii neadevărate, în timp ce moderatorul Lester Holt a făcut eforturi să îi tempereze.

Cu privire la relaţiile inter-rasiale, Trump a afirmat că ţara are nevoie de „lege şi ordine” şi că americanii de origine africană şi hispanică „trăiesc în iad”, fiind expuşi pericolului de fi împuşcaţi când merg pur şi simplu pe stradă — aluzie la numeroasele incidente în care suspecţi de culoare au căzut sub gloanţele poliţiei. Mulţi membri ai bandelor de pe străzi sunt imigranţi ilegali, a afirmat el.

Clinton l-a acuzat pe adversarul său că prezintă o imagine exagerat de negativă a comunităţilor de negri din SUA. Propunerea lui Trump de a generaliza practici poliţieneşti de percheziţie corporală pe baza unor simple suspiciuni este neconstituţională şi şi-a dovedit deja ineficienţa, a adăugat ea. Prea mulţi tineri de culoare ajung în închisori pentru infracţiuni fără violenţă; trebuie combătut rasismul sistematic, deoarece atitudinea părtinitoare pe baze rasiale nu este specifică doar poliţiei, ci este o problemă generală, a mai spus ea. Dacă va fi preşedinte, Clinton promite să aloce mai multe fonduri pentru pregătirea poliţiştilor cu privire la problemele rasiale.

Trump a mai spus că el şi-a făcut campanie în comunităţile de culoare, în timp ce Clinton „a stat acasă”.

Dreptul de a purta arme, un subiect viu disputat în societatea americană, s-a numărat de asemenea printre subiectele abordate. Trump a fost de acord cu declaraţia lui Clinton că nu ar trebui să li se permită portul de armă celor cărora li s-a interzis deja să călătorească cu avionul, din cauza unor suspiciuni legate de terorism.

Momentul de concordie a fost izolat. Trump şi-a reluat afirmaţia controversată că zvonurile privind locul naşterii preşedintelui Barack Obama ar fi pornit de la stafful de campanie al lui Clinton, în timpul alegerilor prezidenţiale din 2008. Trump a fost multă vreme un exponent vehement al teoriei că Obama nu este american din naştere — ceea ce potrivit Constituţiei Statelor Unite nu i-ar fi permis să fie preşedinte — şi a repetat că a făcut un serviciu ţării obligându-l pe actualul şef al statului să îşi facă public certificatul de naştere.

Clinton a declarat că minciuna rasistă despre Obama nu poate scăpa atât de uşor şi că Trump a fost acuzat de Departamentul Justiţie că practică discriminarea rasială chiar la începutul carierei sale de afaceri, în 1973. Chestiunea certificatului de naştere nu este decât una dintr-o lungă serie de comportamente rasiste ale lui Trump, a mai spus ea.

Trump a explicat că acuzaţia din 1973 a făcut obiectul unei înţelegeri cu procuratura, „fără recunoaşterea vreunei vini”.

Citeste mai mult pe RTV.NET