Superstiții și tradiții de sfinții Constantin și Elena. E interzis să faci acest lucru

Pe 21 mai, conform calendarului creștin-ortodox, sunt sărbătoriți Sfinții Constantin și Elena. Există numeroase superstiții și tradiții pe care românii le respectă în această zi. Sunt și câteva lucruri interzise în datinile strămoșești. Biserica Ortodoxă îi cinstește pe acești sfinți cu slujbe speciale în toate lăcașurile de cult și în mănăstiri, fiind una dintre sărbătorile la care se strâng pelerini în multe locuri din țară.

Superstiții și tradiții de Sfinții Constantin și Elena: Ce nu se face pe 21 mai

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți la fel ca Sfinții Apostoli. Această sărbătoare este legată de taina și mărirea Sfintei Cruci, principalul simbol al religiei creștine. Sfântului Constantin i s-a arătat Sfânta Cruce, iar de la acel eveniment istoric, consemnat și de cărțile sfinte, este celebru dictonul ”Sub acest semn vei învinge, în latină, ”in hoc signo vinces”).

Cu ajutorul credinței în Dumnezeu și în Fiul acestuia, Constantin cel Mare a reușit să ducă numeroase bătălii. Mama acestuia, Elena, este cea care a descoperit la Ierusalim crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Elena a trecut de-a dreapta Tatălui în anul 327, iar fiul ei, împăratul Constantin, în anul 337, după ce a domnit 31 de ani.

Țăranii nu au voie să lase câinii pe uliță. Ce interdicții au agricultorii

În această zi de sărbătoare, atât la catolici cât și la ortodocși, există o serie de tradiții și superstiții pe care oamenii le respectă. Este o singură în care casnicele este bine să nu spele rufele, să nu facă nici curățenie și nici să coacă bucate. Este una dintre zilele cele mai importante din punct de vedere religios pentru comunitatea creștină.

De Sfinții Constantin și Elena nu e bine să te cerți cu cei din jur, în special cu părinții, căci Dumnezeu s-ar putea mânia. Totodată, ziua de 21 mai marchează un moment important din punct de vedere agricol, în special la sate. Agricultorii nu muncesc pe 21 mai, conform supersitiției, pentru a evita pagubele aduse de păsări.

Totodată, este ultima zi în care în multe țări se poate semăna porumbul și ovăzul. Se spune că tot ce se seamănă în această zi se va usca imediat, iar natura va distruge recoltele. Nici podgorenii nu muncesc în această zi sfântă, căci se spune că insectele și păsările le vor distruge strugurii dacă nu respectă sărbătoarea.

Păstorii hotărăsc pe 21 mai cine le va fi baci. Se decid unde se vor amplasa stânele și traseul ciobanilor în viitorul plan al transhumanței. Femeile trebuie să stropească ogoarele cu agheasmă sau să pună tămâie în toate locurile blestemate din casă pentru a alunga duhurile necurate. Țăranii aprind un foc mare în ogradă și dănțuiesc în jurul lui pentru a alunga spiritele rele.

Totodată, se spune că la țară oamenii nu au voie să lase câinii pe uliță pentru că aceștia nu se vor mai întoarce niciodată acasă și nu va fi cine să le păzească locuințele. Mai mult, se spune că nu este bine să ceri bani împrumut, dar nici să dai cui îți cere. Printre celelalte treburile complet interzise astăzi se numără și activitățile legate de construcție sau croitorie, în cazul femeilor (nu se coase, nu se peticesc haine etc).