Pentru petrecerea de Anul Nou românii se pregătesc cu câteva zile bune înainte: își fac liste cu mâncarea pe care o pregătesc pentru masa întinsă de Revelion, își aleg ținuta și se pun la punct și cu tradițiile pe care trebuie să le respecte ca să aibă un an mai bun decât cel anterior. De Anul Nou însă există și obiceiuri transmise din generație în generație timp de sute de ani și care sunt încă respectate în numeroase sate din România. Printre acestea se numără colindatul cu „Sorcova”,”Plugușorul” și „Semănatul”.
În satele din frumoasa Bucovină „mascaţii” umblă în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri mai mici care merg din casă în casă până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră și din punct de vedere calendaristic.
Obiceiuri de Anul Nou: când se merge cu „Sorcova”, cu „Plugușorul” sau cu „Semănatul”
Cu ocazia Anului Nou, oamenii din lumea-ntreagă își fac urări ca să aibă parte de sănătate, noroc și bani în noul an. În țara noastră se păstrează numeroase datini străbune, iar printre acestea se numără umblatul cu Ursul sau Capra, colindatul cu „Sorcova”, „Pluguşorul” și „Semănatul”. Cea dintâi este cea mai cunoscută și atât ea, cât și al doilea obicei invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte cu bucurie colindătorii. Potrivit tradiției, cei care nu primesc cetele de tineri vor avea necazuri şi sărăcia se va abate asupra familiei lor în anul ce vine.
În Moldova, în ajunul Anului Nou, cete de flăcăi şi de bărbaţi însuraţi de curând pleacă cu „Plugul” prin sat. Străvechiul obicei agrar este însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, cel tras de boi, a fost înlocuit în timp de un plug miniatural. „Aho, aho, ho-ho/Mâine anul se-noieste/Plugusorul se porneste/Si începe a brazda/Pe la case a ura/Iarna-i grea, omatu-i mare,/ Semne bune anul are/Semne bune de bel;ug/ Pentru brazda de sub plug” sunt primele versuri ale „Pluguşorului”, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.
„Semănatul” este un obicei agrar de Anul Nou, care se practică în zona Moldovei, a Munteniei și în unele părți din Oltenia și constă în interpretarea unor cântece și poezii tradiționale, a unor incantații și urări de belșug pentru Noul An. În timp ce colindă, tinerii aruncă în casa gazdei semințe de cereale, care este un semn al belșugului recoltelor, feritilitate și sănătate pentru anul ce vine. Tradiția spune că, în cazul în care urătorii merg cu plugul la arat („Plugușorul”) în ajunul Anului Nou, în dimineața Sfântului Vasile, ei vor veni cu „Semănatul”.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- 301 rotiri gratuite la 20 Dazzling Hot, fără depunere pe Superbet
În popor se spune că, dacă primul semănător care va veni la ușa gazdei este băiat, atunci gazda va naște în acel an un fiu și dacă este fată, o fiică. În Muntenia, dar și în părți din Oltenia, acest obicei se mai numește: „Cu grâul” și semănătorii umblă prin casa gazdei cu o farfurie de grâu încolțit și spun: „Să ningă,/Să plouă,/Să picure rouă,/Și grâu să-ncolțească,/Bogat să rodească!/S-aducă nădejde/Trecând de primejdie./Copiii să crească,/Mulți ani să-nftorească”. Gazda îi răsplătește semănătorii cu dulciuri, colaci, băuturi sau bani.