Bilanțul răniților în protestul diasporei din 10 august 2018! Poze și declarații șocante ale jurnaliștilor

Bilanțul răniților în protestul diasporei, dar și poze și declarații șocante ale jurnaliștilor care au participat la protestul diasporei! Zeci de mii de români au străbătut mii de kilometrii pentru a participa la manifestul special organizat pentru ei.

Ei bine, protestul nu a decurs așa cum au plănuit, iar o mișcare pașnică s-a transformat într-una violentă, în care au existat 440 de persoane rănite care au avut nevoie de asistență medicală, între care 65 au fost transportate de urgență la spitalele din Capitală.

Majoritatea oamenilor au fost afectați din cauza gazelor lacrimogene ale jandarmilor și au suferit arsuri și iritații ale feței.  Printre răniți se află și 9 jandarmi care au ajuns la spital. O femeie jandarm fiind în starea cea mai gravă. Ea este suspectă de ruptură a coloanei cervicale.

Jurnalistul Mircea Badea a făcut publică o poză cu victima. ”În colonia asta de mămăligă există niște legi. S-au tolerat încălcări pe bandă rulantă ale legilor pentru ca mămăligi într-o parte, tupeu și agresivitate în altă parte. Iată ce s-a întamplat din toleranță: război în plină stradă. Legile alea care sunt trebuie să se aplice!!!!!!!
P.S. Iată de ce există niște reguli în autorizarea unui protest. Pentru a limita eventualele nenorociri”, a scris jurnalistul Mircea Badea pe pagina sa de Facebook în dreptul unei poze cu femeia jandarm bătută și plină de sânge.

Reacția altor ziariști care au participat la protestul diasporei

Ziarista Paula Rusu a descris contextul în care se afla, când jandarmii au dat cu gaze lacrimogene în protestatari:

„Am fost la protest, fiindcă sunt ziarist înainte de orice.  Sunt şocată de ceea ce am trăit. Am intrat dinspre Aviatorilor unde erau trupe anti-tero, jandarmi călare şi jandarmi cu câini. În mjlocul drumului era amplasat un gard de 2 metri şi jumătate, ancorat cu bare de oţel de un camion al Jandarmeriei. Eram curioasă să văd feţele protestatarilor, reacţiile lor. Oameni de toate vârstele scandau, unii aveau vuvuzele, steaguri, o vânzoleală obişnuită, am mai văzut-o şi la alte proteste.

Am început să fotografiez steagurile altor ţări aduse de protestatari. Am ajuns lângă gardurile din partea stângă a Guvernului. Singurii care atingeau acele garduri erau cordoanele de jandarmi. Nicio violenţă, doar scandări. Langă mine nişte femei strigă: „Hoţii, hoţii. Jandarmeria apără hoţia. Noi vă plătim salariile”. Într-o fracţiune de secundă, unul din jandarmi le spreiază pe femei care se trag speriate înapoi. Alţi doi jandarmi aruncă spre ele cu grenade cu gaze lacrimogene. Lumea se dă înapoi un pas. Îmi pare atât de neverosimilă scena că nu percutez.

În 30 de secunde nu am mai putut respira, am căzut în genunchi pe caldarâm dimpreună cu alţi oameni. Un tânăr îmi întinde o batistă de hârtie. In spatele meu o fată horcăie stând pe burtă pe asfalt. Reiau. Nu a comis nimeni nicio agresiune, nicio tentativă, nicio violenţă împotriva jandarmilor. Au dat cu gaze fiindcă au putut. Una din nenumăratele instigări pricinuite de jandarmi. Am plecat spre marginea pieţei, către muzeul Antipa. Abia vedeam de lacrimi, abia respiram de la usturime.

A fost momentul în care au început sa dea cu nişte, nu stiu cum să le numesc, bubuiau ca nişte bombe şi împrăştiau gaz lacrimogen deasupra mulţimii paşnice. Subliniez, paşnice. Fumul ăla care se vede deasupra mulţimii în poze e gaz lacrimogen. Uitaţi-vă la poze. Cu fiecare bubuială, care au început să fie tot mai dese, mulţimea izbucnea: „Nu plecăm, nu plecăm!”

Două ore au dat cu gaze lacrimogene în zonele unde era lumea paşnică. Bubuia ca la război. Oameni în toata firea cădeau din picioare. Consider că Jandarmeria a instigat sistematic, prefaţând un deznodământ de nedorit. Ce a urmat, o oroare. Aproape 300 de protestatari şi vreo 10 jandarmi răniţi (cifre aproximative). Vă spun ca un om care respira cu un singur plaman. Două lucruri au o valoare de necuprins pentru om: libertatea si sanatate.

Nu ştii ce ai până nu pierzi una sau alta. În loc de concluzie: sper ca femeia jandarm abandonată de colegi în mijlocul mulţimii să fie bine. Sper ca toţi huliganii care au generat violenţele să îşi încaseze pedeapsa.”

Jurnalistul Vlad Stoicescu a scris pe contul personal de Facebook:

„Cristi stătea pe jos când forţele de ordine au intrat în partea sa de mulţime. L-au săltat, un jandarm l-a lovit în gât şi i-a spus că vorbeşte prea mult (întrebase pentru ce e reţinut), i-au pus cătuşe şi l-au dus la ambulanţă. Cristi a avut inspiraţia să ceară un medic, altfel îl luau la secţia de poliţie. La spital a văzut urmele protestului şi pe alţii – oameni inconştienţi, cu capul spart sau aşchii în picioare.  

Cristi povesteşte că în zona lui de mulţime erau agitatori, iar asta a oferit jandarmilor prilejul de a intra în forţă printre protestatari. Tensiunea ajunsese la punctul de fierbere.   În timpul ăsta, în celălalt colţ de piaţă, doi jandarmi desprinşi de cordon erau atacaţi sălbatic de zeci de instigatori (probabil huligani din galerii) – şi salvaţi de oameni simpli veniţi la protest, care au făcut scut uman în jurul lor.  

Cristi e deja spre casă acum. La spital i-au pus diagnostic de traumatism minor şi i-au prescris Ibuprofen. O pastilă la 8 ore. #dupăprotest”  

Camelia Tabacu, ziaristă:

„A fost cea mai grea seară a mea de cetăţean român. Seara în care am fost furioasă, speriată, revoltată, agitată, panicată, când ni s-a spus că e posibil ca o femeie să fi murit*, iar când gazele luate la sute de metri de locul protestului, pe Bulevardul Aviatorilor, unde ne-au vânat ca pe iepuri ca să ne lase fără suflu, m-au strâns de gât şi mi-au băgat zeci de ace în ochi şi în nas, m-am simţit umilită, strivită, mică şi neputincioasă, devenind parcă, alături de alţi oameni mici şi neputincioşi, distracţia de-o seară a unor infractori siniştri.  

Da, au fost printre protestatari indivizi violenţi, oameni decişi să se ia în pumni cu jandarmii. Habar nu am cine sunt. Eu nu cunosc nici măcar o singură persoană care să fi făcut asta. Poate sunt protestatari, poate sunt ultraşi, poate sunt provocatori, poate sunt din toate câte puţin. Însă la cât de disproporţionat, murdar, haotic a ripostat Jandarmeria – care ne-a spus textual, de atâtea ori, la atâtea proteste, că e acolo mai ales ca să ne apere pe noi, protestatarii paşnici – sunt aproape convinsă că violenţii sunt provocatori, aduşi special în piaţă ca să ofere pretextul gazării generale. Iar Jandarmeria şi/sau mai ales vârfurile acestei instituţii odioase devenite organul represiv al unei puteri infernale care nu mai reprezintă, azi, pe nimeni ştiau cine exact sunt şi ce e cu ei pe acolo.”