Înainte de-a comanda şi o porţie de aripioare înecate în maioneză, însă nu uitaţi că asemenea „bunătăţi” ne costă mai mult decât preţul afişat în meniu, afecându-ne sănătatea fizică, dar şi pe cea psihică.
Excesul de calorii creşte riscul mortalităţii
Un studiu realizat recent confirmă părerea generală despre calitatea îndoielnică a produselor fast-food. După numai o săptămână în care a consumat numai chifle de pâine albă cu chiftele, burgeri, şuncă şi caşcaval, împreună cu nelipsita garnitură de cartofi prăjiţi, maioneză sau ketchup din belşug şi litri întregi de sucuri acidulate, o tânără din Marea Britanie şi-a schimbat în mod negativ aspectul şi dispoziţia. Mai exact, ea a început să experimenteze schimbări bruşte de atitudine, a constatat că tenul i-a devenit lucios şi ponosit, iar grăsimea sa corporală s-a dublat pur şi simplu. Şi asta numai după şapte zile de mii şi mii de calorii consumate zilnic! Ceea ce se întâmplă după luni sau chiar ani întregi de prăjeli, zaharuri şi E-uri nocive reprezintă o adevărată ameninţare la adresa sănătăţii noastre.
Dar despre câte calorii poate fi vorba într-o porţie medie de fast-food? Un prânz obişnuit depăşeşte lejer 1.500 de calorii, aproape cât trebuie să consume o femeie adultă într-o zi întreagă. Iar excesul de calorii, ştim cu toţii, numai bine nu ne face! El creşte riscul de a lua în greutate mai mult decât ne-am dori, iar surplusul de kilograme vine la pachet cu numeroase tulburări medicale, unele dintre ele chiar cu potenţial fatal.
Insulina şi diabetul de tip II
În urma unei alte cercetări care a durat nu mai puţin de 15 ani, s-a ajuns la concluzia că persoanele care au mâncat fast-food de cel puţin trei ori pe săptămână s-au îngrăşat cu 4,5 kg şi au dezvoltat o rezistenţă la insulină de două ori mai mare, în comparaţie cu cele care au consumat prăjeli şi zaharuri mai puţin de o dată pe săptămână. Rezistenţa la insulină are loc în momentul în care acest hormon nu poate regla nivelul de glucoză din sânge. Iar consecinţele instalării rezistenţei la insulină pot fi destul de serioase – diabet, hipertensiune, dislipidemie şi afecţiuni cardiovasculare.
Grăsimea şi afecţiunile cardiace
Majoritatea preparatelor de tip fast-food au o cantitate foarte mare de grăsime şi sunt lipsite aproape în întregime sau au un conţinut extrem de redus de legume şi fructe. Dacă nu rezistaţi unui hamburger, încercaţi să-l mâncaţi cu o salată, în loc de clasicii cartofi prăjiţi. Vegetalele diminuează efectul dăunător al preparatelor nesănătoase, reducând – atenţie, nu eliminând! – stricăciunile pe care le face grăsimea la nivelul vaselor de sânge. Un specialist cardiolog american ne avertizează că la numai trei până la cinci ore de când am consumat mâncare grasă, vasele de sânge încep să funcţioneze într-un mod anormal. În cazul unei persoane sănătoase, acest lucru nu are efecte chiar dezastruoase, fiind cel mai adesea temporare. În schimb, dacă e vorba despre cineva care are deja boli coronare, se poate ajunge şi la infarct sau la atac vascular cerebral.
- Cum arăta Corina Caragea la primul jurnal din carieră la Pro TV. Au trecut 17 ani de atunci
- Cum a ajuns Mircea Bravo un vlogger de succes. E surprinzător ce studii are
- Oana Roman se apără după ce a fost acuzată că a cerut produse gratis de la Cristina Bâtlan: „Îmi permit să-i cer ce vreau eu”
- De ce a lipsit Mario Fresh la festivitatea de absolvire a Alexiei Eram. Ce mesaj i-a transmis artistul
- Câștigăm 5.000 de lei cu SuperLiga! Biletul etapei 17
Dependenţa şi depresia
Pe cât de mare e satisfacţia unora atunci când consumă fast-food, pe atât de cruntă poate fi viaţa lor atunci când exagerează cu preferinţa pentru gustări nesănătoase. Şi asta pentru că fast-food-ul poate declanşa apariţia depresiei. Conform studiilor, acest risc creşte cu 51% în cazul amatorilor de gustări bogate în zahăr, sare şi grăsime trans. Aceste ingrediente schimbă activitatea chimică din creier, dând naştere nevoii de a ne retrage şi a fi deprimaţi atunci când ne oprim din consumarea lor. O altă concluzie incomodă pentru industria fast-food la care au ajuns cercetătorii e că preparatele de acest gen dau şi dependenţă. Cu alte cuvinte, cu cât mănânci mai mult, cu atât pofteşti şi mai mult. Aşa se poate explica „epidemia” obezităţii în Statele Unite şi chiar în câteva ţări europene, unde extinderea restaurantelor de acest fel este în continuă creştere. Din păcate, la fel şi statisticile sumbre în care surplusul de greutate face ravagii în rândul populaţiei mondiale.
Cum ne afectează creierul
În afară de efectul vizibil pe care îl are consumul constant de fast-food – şi anume îngrăşarea -, există şi alte consecinţe mai puţin cunoscute. Se pare că mâncând asemenea preparate suntem mai puţin capabili să apreciem arta. Numai faptul că vedem mâncare nesănătoasă sau logoul restaurantelor de acest gen ne face mai nerăbdători, ceea ce ne împiedică să ne bucurăm de momentele plăcute, precum ascultarea unei opere sau admirarea unei fotografii cu peisaje. Cum e posibil aşa ceva? Fie că este consumată sau doar privită, mâncarea de tip fast-food declanşează în creier senzaţia de satisfacţie imediată şi viteză, ceea ce ne face mai agitaţi, mai nerăbdători.
O sticlă de 330 ml cu suc acidulat poate conţine între şase până la nouă linguriţe cu zahăr
Ce nu ştiaţi…
* V-aţi întrebat vreodată de ce atâtea restaurante fast-food folosesc aceleaşi culori în logoul lor? Nu este vorba despre nicio coincidenţă, dimpotrivă, avem de-a face cu un plan de marketing bine pus la punct. Combinaţia de roşu cu galben ne porneşte tuturor metabolismul, ceea ce înseamnă că ne creşte de fapt foamea;
* Americanii cheltuiesc anual peste 100 de miliarde de dolari pe fast-food (iar până în 2018 se preconizează că vor depăşi 200 de miliarde de dolari). Această sumă este suficientă pentru a stopa foamea mondială pentru mai mulţi ani;
* Când americanii spun că mănâncă legume, cei mai mulţi dintre ei se referă la cartofi prăjiţi, care sunt una dintre cele mai nesănătoase mâncăruri din lume;
* Dacă mâncaţi un hamburger, cartofi prăjiţi şi beţi un suc acidulat, trebuie să mergeţi nonstop timp de şase ore pentru a consuma caloriile asimilate;
* O sticlă de 330 ml cu suc acidulat conţine între şase până la nouă linguriţe cu zahăr, iar o porţie de cartofi prăjiţi are 500 de calorii, 25 g grăsime, 63 g carbohidraţi, 350 mg sodiu (sare), 6 g fibre şi 6 g proteine.
Un prânz obişnuit la fast-food depăşeşte lejer 1.500 de calorii, aproape cât trebuie să consume o femeie adultă într-o zi întreagă