160 de ani de la Mica Unire. Declarația care aruncă totul în aer: „România nu a început cu Transilvania!”

Silviu Ghering   
în Stiri mondene
23/01/2019, 20:00
160 de ani de la Mica Unire. Declarația care aruncă totul în aer: „România nu a început cu Transilvania!” GALERIE FOTO
Pe 24 ianuarie 2019, se împlinesc 160 de ani de la Mica Unire a lui Alexandru Ioan Cuza

Mica Unire este o sintagmă care definește unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859. Este data la care colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor al Țării Românești, cunoscută internațional drept Valahia, după ce tot el devenise și domnitor al Moldovei în urma alegerilor din 5 ianuarie 1959. Prin unirea de facto al celor două state românești lua naștere o nouă țară, numită Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei (fără Dobrogea, Bucovina și Basarabia).

În 1862, Alexandru Ioan Cuza unește administrativ cele două principate, cu un singur guvern și capitala la București, iar denumirea oficială devine  Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei. „Numele de România, în forma specifică, cu vocalele «o» şi «â» s-a folosit pentru prima oară în mod oficial, în documente de stat, prin anii 1862-1866, pentru teritoriul rezultat din unirea Ţării Româneşti, adică Oltenia şi Muntenia, fără Dobrogea, şi Moldovei, partea central-apuseană, cu zona de la nordul gurilor Dunării, fără Bucovina şi fără cea mai mare parte din Basarabia. Constituţia de la 1866 a consacrat numele de România”, aflăm de la istoricul Ioan-Aurel Pop, membru al Academiei Române şi rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Mica Unire s-a săvârșit în ianuarie 1859 prin alegerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova, cât și în țara Românească, la distanță de 19 zile: 5, respectiv 24 ianuarie
Mica Unire s-a săvârșit în ianuarie 1859 prin alegerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova, cât și în țara Românească

160 de ani de la Mica Unire. „România nu a început cu Transilvania!”

Sintagma Mica Unire, care definește unirea Principatelor Române, trece în plan secund momentul istoric din ianuarie 1959 față de Marea Unire de la 1 decembrie 1918, când la România s-au alipit ținuturile istorice românești Transilvania, Basarabia și Bucovina de Nord. Această stare de fapt îl nemulțumește profund pe istoricul Lucian Boia, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, autor al unei impresionante serii de 35 de cărți de istorie. Ca un singur exemplu, lucrarea sa „Istorie și mit în conștiința românească” (apărută în 1997 și reeditată în 2000, 2002, 2006, 2010 și 2011) s-a impus ca reper în istoriografia română, oferind o mare gamă de interpretări noi și stârnind, în consecință, numeroase dezbateri.

„Romania nu a început în 1 decembrie 1918, odată cu unirea cu Transilvania! Este o mare nedreptate trecerea în registru mic a momentului 1859, Unirea Principatelor. Am impresia că sacrificam într-un fel ce s-a întâmplat înainte de 1918. Punând un asemenea accent pe 1918, și e bine că se pune, dar până la un punct, trece într-o zonă de umbră sau de prea puțină semnificație Unirea de la 1859. «Mica Unire» de la 1859 nu ne mai interesează. Din ce spun unii, ai impresia că România a început la 1918, ori nu e adevărat, a început la 1859”, spune Lucian Boia într-un interviu acordat anul trecut site-ului ziare.com.

Mica Unire este o sintagmă de care istoricul Lucian Boia nu ar vrea să mai audă! El consideră Mica Unire, de fapt, Marea Unire!
Mica Unire este o sintagmă de care istoricul Lucian Boia nu ar vrea să mai audă!

„Transformăm Unirea, foarte ușor, într-o polemică romano-maghiară”

„Oamenilor li se bagă în cap că România începe la 1918 și începe cu Transilvania și bineînțeles că te ciocnești cu ungurii pe tema asta. Moldova e uitată, Basarabia și ea, mai mult sau mai puțin, Bucovina ce să mai vorbim, și atunci Marea Unire înseamna Transilvania și iar Transilvania. Transformăm Unirea, foarte ușor, într-o polemică romano-maghiară. Asta vrem să facem?!”, se întreabă retoric Lucian Boia.

Și răspunde, cu vehemență chiar, tot domnia sa: „Nu mai vreau să aud, dar voi auzi în continuare, pentru că s-a răspândit, prostia asta penibilă cu «Mica Unire». Nu mai vreau să aud treaba asta. Generații întregi au știut că e Unirea Principatelor și că atunci s-a făcut România, la 1859, numindu-se câțiva ani încă Unirea Principatelor, fiindcă Marile Puteri nu acceptaseră denumirea de România. Putem, însă să îi spunem România chiar de la 1859, apoi sigur din 1866, odată cu venirea lui Carol I, odată cu Constituția  din 1866 și așa mai departe, crearea Regatului peste câțiva ani, independența. Mica Unire nu este niciodată mica unire. Dacă vrem să fie una mică și alta mare, aș face o rocadă și aș spune că Marea Unirea e unirea de la 1859”.

Mica Unire a dus la formarea unui nou stat: Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei (fără Dobrogea, Bucovina și Basarabia). Numele de România avea să vină odată cu Constituția din 1866
Mica Unire a dus la formarea unui nou stat: Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei (fără Dobrogea, Bucovina și Basarabia)
  • „România s-a făcut la 1859, nu s-a făcut la 1918. Dacă nu ar fi existat România asta făcută la 1859, nu s-ar fi făcut nici unirea cu Transilvania la 1918. Pe de altă parte, Marea Unire ar trebui să spună nu doar Transilvania, ci toate cele trei uniri succesive ale anului 1918: Basarabia, Bucovina și Transilvania. Sunt formule din acestea, gata confecționate, care circulă și se imprima în mintea oamenilor. Mă enervează cumplit povestea asta cu Mica Unire. E o tâmpenie!” – Lucian Boia
  • „Proiectul național din 1918 a reușit. Și, prin comparație, se poate vedea, uitați-vă ce s-a întâmplat cu Iugoslavia sau cu Cehoslovacia. România a rezistat, națiunea română s-a dovedit, într-adevar, o națiune unitară, nu chiar atât de unitară cum ne place să o vedem în mitologiile noastre, dar totuși unitară” – Lucian Boia
  • „Trebuie sa devenim constienți că, oricât de mare ar fi fost succesul României la 1918, România, din păcate, are multe, multe întârzieri de care trebuie să ne ocupăm, că n-o să trăim doar din rememorarea gloriei naționale, a lui Burebista, Traian și Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și care mai sunt. Foarte bine că sunt, foarte bine că ne amintim de toate lucrurile astea, însă dincolo de construcția națională care a fost o mare reușită a românilor, alte reușite sunt mai greu de identificat. E o bătaie de joc ce se întamplă cu foarte multe din alcătuirile noastre. Și sărăcia, și lipsa autostrăzilor, și bolile, și mortalitatea… România nu stă bine, iar pretențiile noastre de a fi una dintre țările semnificative ale Uniunii Europene nu prea au corespondent în aceste realități din țară” – Lucian Boia
  • „Marea reușită a românilor a fost faptul că au reușit să aibă și să păstreze o țară în care să fie incluși cei mai mulți dintre românii aflați în această zonă a Europei” – Lucian Boia
  • „Până la urmă comunismul a făcut ca România să fie mai românească decât era, patriotismul nu era desuet, ca acum, nu era doar o vorbă depășită. România crescuse, se consolidase prin industrializarea forțată, prin urbanizarea masiva, prin deplasări de populație. În principiu, poate fi considerat că e bine” – Lucian Boia
  • „Unirea, Naţiunea a făcut-o!” – Mihail Kogălniceanu (9 februarie 1863)
  • „Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea ce o aştepta de atât de mult timp” – Alexandru Ioan Cuza (28 aprilie 1859)

 

Te-ar mai putea interesa și:
Închide ×