Tradiții și obiceiuri de Paștele Blajinilor. Ce nu este bine să faci în lunea de după Duminica Tomii

Paștele Morților sau Paștele Blajinilor este stabilit la o săptămână după Învierea Domnului. De această dată, pică pe 6 mai. Sărbătoarea pomenește blajinii, cunoscuți în folclor sub numele de ”rhomani”, iar sărbătoarea vine la pachet cu tradiții și obiceiuri.

Tradiții și obiceiuri de Paștele Blajinilor

Întâi de toate, ”rhomanii” sunt înfățișați în popor drept primii oameni de pe pământ, care trăiesc fără femeile lor, conviețuind alături de ele doar 30 de zile pe an, în vederea reproducerii. Blajinii sunt oameni bâlânzi, care sunt preocupați de post și rugăciuni pentru cei vii. De menționat este că Paștele Morților nu este o sărbătoare tipic religioase, unii fiind de părere că are rădăcini păgâne. Cu toate acestea, în unele părți ale României, trimișii lui Dumnezeu sunt chemați să săvârșească o slujbă pentru sufletele celor trecuți în neființă. Din bătrâni se spune că aceste slujbe ajută sufletele celor adormiți să fie părtașe la fericirea veșnică.

• În Moldova, de Paștele Morților gorspodinele pregătesc panahide pentru sufletele celor dragi. Mai exact, ele constau în pachete din câte trei colaci, trei lumânări, o colivă și o sticlă cu vin.
• În Bucovina, oamenii, în general, se ospătesc la irabă verde, pentru ca firimiturile care cad să ajungă la cei adormiți. Totodată, de Paștele Blajinilor se obișnuiește să se meargă la cimitir, acolo unde oamenii vin pregătiți cu diferite pachete. Bucovinenii dau de pomană ouă roșii, pască, cozonac, punând, în cele din urmă, și flori pe mormânt.

Ce nu ai voie să faci

Sărbătoarea, ca oricare alta, are parte de câteva interdicții, în special pentru femei. Așadar, gorposinele nu au voie să spele, să facă ordine și curățenie prin gospodărie ori să calce. Mai mult, se spune că zgomotul făcut atunci când bați covoarele îi sperie și înfricoșează pe blajini, care în data de 6 mai, după cum pică în acest an, se întorc de pe lumea cealaltă pentru a se ruga pentru cei vii. De asemenea, se spune și că ei chiar intră în biserică pentru a participa la sfânta Liturghie.

O altă interdicție o reprezintă vorbitul. Mai clar, a vorbi de rău pe cei trecuți în neființă, deși în timpul vieții au existat neînțelegeri, este total interzis, de unde și zivala: ”Despre morți, numai de bine!”. Motivul este că morții bârfiți în această zi le fac necazuri celor care îi vorbesc de rău, dând foc grajdurilor ori omorându-le necuvântătoarele.