Sâmbăta Sântoaderului, mare sărbătoare pentru credincioși! Ce trebuie să facă pe 16 martie

Se sărbătorește sâmbăta Sântoaderului, o zi importantă petru toți credincioșii. Anul acesta, prima sâmbătă din Postul Paștelui pică pe 16 martie. De asemenea, la finele acestei săptămâni Biserica îl va pomeni pe Sfântul Teodor.  În popor, de frica suferinței furie lui Sân Toader, oamenii țin cu strictețe sărbătoarea.  Credincioșii știu că Sfântul este răzbunător și trebuie respectat.

Sâmbăta Sântoaderului: Tradiții și obiceiuri

Cei din popor țin cu strictețe la tradițiile și obiceiurile zilei de Sâmbăta Sântoaderului, care pică anul acesta pe 16 martie. Fetele știu că dacă respectă toate cele cerute de biserică vor avea o podoabă capilară frumoasă și bogată. De asemenea, în Sâmbăta primă din Postul Paștelui, se duceau la Răsăritul Soarelui în pădure și luau rădăcini de iarbă mare, iar în locul lor lăsau alimente drept ofrandă. După acestea, fierbeau plantele la fiert și se spălau pe cap cu ele. „Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu!”

Sâmbăta, ziua pomenirii morților

• Din sâmbăta Sfântului Teodor Tiron și până în sâmbăta săracului Lazăr, în fiecare sâmbătă se face pomenirea celor adormiți în Domnul. Pentru sufletele lor, drept milostenie, se aduc jertfe curate de pâine, vin și colivă. Pomenirea celor morți, adică aducerea lor înaintea lui Dumnezeu și mijlocirea către El pentru iertarea păcatelor lor, este o dovadă concretă a faptului că iubirea este mai tare decât moartea.

Coliva în Sâmbăta Sântoaderului

Coliva trebuie preparată din grâu fiert și necesită o împodobire aparte cu bombonele sau cacao. Însemnătatea preparatului este trupul celor morți. „Caii lui Sân‑Toader sunt feciori frumoși, făcuți din feciorii care și-au părăsit iubitele, dar fiecare are coadă și copite”. (Simon Florea Marian). Etnologul Ion Ghinoiu îi definește drept „semizei care puneau capăt șezatorilor și petrecerilor din timpul iernii”, pe când Otilia Hedeşan îi consideră “morţi neliniştiţi, nesatisfăcuţi sub aspect erotic, vagabonzi peste hotarele vieţii cu moartea, veniţi să-şi caute iubitele rămase în lumea noastră şi grăbiţi ca, la cea mai mică neatenţie a acestora, să le ia, definitiv, cu ei, pentru a-şi asigura liniştea în lumea de dincolo.”