Pâine de casă după rețeta bunicii. Nu-ți trebuie țest ca să iasă bună!
Pâinea de casă este o„nebunie” care nu ține cont de nicio dietă, de niciun sfat al medicilor care trag un semnal de alarmă când crește glicemia sau tensiunea arterială, nu mai vorbim de numărul… kilogramelor! Și nu se compară cu nicio pâine de „pe piață”, indiferent de producător, alba-neagra, cartofi, semințe sau alte alea!
O să spui că pâinea de casă se asociază intrinsec cu țestul / țăstul „pour les connaisseurs”, clopotul care acoperă vatra pentru a găti cele mai apetisante mâncăruri. Sub vasul-minune de lut se face pâinea la ţăst, se coace mălaiul într-o mămăligă de-ţi lasă gura apă şi se găteşte o saramură de pui de ţară ca în poveştile cu belşug împărătesc. Îți lasă gura apă? Uită-l! Există pâine de casă deliciosă și dincolo de țăst!
N-ai mai făcut niciodată pâine de casă? Nu-i bai, toate trebuie să aibă un început, faci acum și o să se lingă pe degete toată familia. FANATIK îți prezintă cea mai simplă rețetă de preparat pâine de/în casă. Rețeta bunicii. Curaj trebuie să ai, încredere în sine, că nimeni nu s-a născut învățat. Și mai trebuie să ai ceva. Ingredientele de mai jos!
Pune făina într-un vas, împreună cu celelalte ingredintele amintite. Adaugă apa călduță un pic câte un pic, până se formează coca. Ia-o din vas și frământ-o zdravăn. După ce ai terminat de frământat, lasă aluatul la dospit preț de 30 de minute la temperatura camerei. Ia apoi aluatul și mai frământă-l două, trei minute, cât să îl aduci la forma de pus în tavă. Lasă-l la copt 30-40 minute la temperatura de 190 de grade Celsius. După ce o scoți din cuptor, pâinea de casă se umezește cu apă rece, poți folosi foarte bine o pensulă pentru asta. Înfășoară într-un prosop uscat pâine pentru a nu se usca prea tare coaja. Las-o așa vreo 10-12 minute, după care e gata de… înfruntat criticile familiei și prietenilor. Dacă le dați… Oricum, poftă bună!
O rețetă inedită pentru pâinea de casă am găsit pe site-ul savoriurbane.ro, ușor de făcut în orice bucătătrie, în cuptoare obișnuite, fie electrice, fie pe gaz. Iar o oală de 3,5 l are „în dotare” orice gospodină. La ce îți trebuie, o să vezi îndată.
Freacă într-un castron drojdia cu puțin zahăr și vreo 100 ml de apă călduță (din cea pregătită deja). Adaugă o lingură cu faină (tot din cea pregătită) și amestecă bine. Presară un pic de făină deasupra și lasă castronul 15 minute pe masa de lucru.
Pune deoparte 50 g de faină (cam 2 linguri cu vârf) din punga de 1 kg, pentru a o așterne ulterior pe blatul de lucru. Așează într-un castron mare, încăpător (sau copaie, dacă ai) restul de faina și fă o mică adâncitură în ea. Toarnă maiaua crescută în mijloc și apa (450 ml). Amestecă numai cu mâna ingredientele pentru a obține un aluat. Pune sarea (n-o pune niciodată la început ca să nu intre în contact direct cu drojdia pentru că o distruge). Umezește aluatul cu restul de 100 ml de apă păstrați deoparte.
Frământă un pic în castron și răstoarnă aluatul pe blatul de lucru acoperit cu acele 50 g de faină puse deoparte. Nu pune mai multă făină față de kilogramul cântărit pentru că schimbă formula rețetei și pâinea va ieși îndesată!
Acum începe frământarea propriu-zisă. Frământă aluatul zdravăn, voinicește cu podul palmei, la început va fi un aluat vârtos și lipicios, care devine neted și suplu după vreo 10 minute de frământat „în dușmănie”. Atenție: cu un robot de bucătărie poți frământa aluatul în el timp de 5-7 minute, cu cârligul special.
Dă aluatului în final o formă rotundă. Unge cu puțin ulei castronul cel mare și, cu mâinile încă unse cu ulei, desprinde aluatul de pe masa de lucru și transferă-l în castron. Bagă castronul cu totul într-o pungă mare de plastic și lasă-l la dospit 50-60 de minute la loc ferit de curenți de aer, de exemplu în cuptorul închis, neîncălzit.
Răstoarnă apoi aluatul dospit pe masa unsă cu ulei și aplatizează-l cu palmele în formă de dreptunghi, pentru „degazificare” (bulele alea mari din el). Împăturiți aluatul în 3 pe lat, apoi la fel și pe lung (ca la foietaj).
Lasă aluatul să se odihneacă pe masa de lucru vreo 20 de minute, acoperit cu o pungă de plastic. Testează suprafața aluatului cu degetul și dacă poți lăsa urme e deja… relaxat! Dacă sare înapoi, mai trebuie lăsat la odihnă.
Aplatizează din nou aluatul pe masa de lucru unsă, cu palmele unse si ele cu ulei, dându-i o formă pătrată (la o grosime de 3-4 cm). Aduceți pe rând cele 4 colțuri spre centru, ca la un plic (sau ca la brânzoaice). Obțineți un alt patrat și repetați operațiunea aducând și colțurile lui către centru. Trebuie presat bine cu podul palmei când aduci fiecare colț!
După asta întoarce aluatul cu lipiturile spre masă și cu fața fină sus și îndeasă cu grijă marginile dedesubt, mutând ușor bila pe masa de lucru unsă, trăgând-o spre tine și rotunjind-o permanent.
Desprinde vreo 5-6 foi mari dintr-o varză mare și tapetează cu ele o oală smălțuită de 3,5 l, cu diametrul de 20 cm și înălțimea de 11 cm, atât pe fund, cât și pe lateral. Un singur strat de varză ajunge.
Așează bila de aluat în oala cu foi de varză. Bagă oala cu totul în punga mare de plastic și las-o la dospit vreo 40-50 de minute. Între timp pune cuptorul la încins la 240 grade Celsius. La alegerea fiecăruia, pâine se poate cresta sau nu. Umple cu apă o sticlă cu pulverizator, bagă oala cu aluat în cuptorul super-încins, pe gratarul din dotare poziționat pe cea mai joasă șină, aproape de fundul cuptorului. Stopește rapid fundul cuptorului și pereții laterali cu apă și închide ușa cuptorului.
Coace pâinea de casă 15 minute la 240 de grade Celsius, după care miclorează temperatura (fără a deschide ușa!) la 190 de grade Celsius. Mai lasă pâinea la copt alte 40-45 de minute. „Pensuleaz-o” cu puțină apă rece când o scoți din cuptor, spală și confera luciu. Scoate-o din oală, îndepărtează frunzele de varză, las-o la răcorit pe un gratar de bucătărie 2-3 ore. Pâinea de casă trebuie să se răcească lent, la aer, bine ventilată. N-o înfofoli în cârpe sau în pungi pentru că transpiră și devine cleioasă, cu coaja cauciucată.