Cozi uriașe la Catedrala Patriarhală de Bobotează. Ce este, de fapt, aghiasma pentru care românii fac noaptea albă

Boboteaza a adunat o mulțime de oameni care au format cozi uriașe la Catedrala Patriarhală. Enoriașii și-au ocupat locurile noaptea și au așteptat cu răbdare pentru a prinde aghiasmă. Primii oameni au ajuns la ora 4 dimineața, în speranța că vor ajunge să ia apă cât mai repede. Din nefericire, patru credincioși, care se aflau la slujba de Bobotează, au avut nevoie de ajutor medical.

Enoriașii și preoții cred că apa de la Bobotează are o putere specială, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, dat fiind faptul că sfințirea apei are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Astfel, apa sfințită de lla biserică, luată de creștini, nu se strică niciodată. De altfel, prin agheasmă se înțelege atât apă sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.

Cozi uriașe la Catedrala Patriahală de Bobotează

Însă, pe lânga sfințirea apei, mai sunt și diferite obiceiuri și tradiții pe care oamenii le pot respecta în ziua sfântă. Așadar, în ziua de Sfântul Ioan, există obiceiul ”iordănitul femeilor”. Acesta constă în organizarea unei petreceri a nevestelor, unde femeile se adună la o gazdă, fiecare aduce alimente și băutură, apoi petrec până dimineața.

O altă tradiție constă în formarea unui grup de băieți tineri, care au luat în ajunul Sfântului Ioan agheasmă de la Bobotează, ce să stropească fiecare om care iese din biserică. Un alt treilea obicei păstrat din moși este ”udatul ionilor”, adică se udă un brad împodobit, iar cei care poartă numele de Ion, sunt udați pentru a fi purificați. În cele din urmă, un alt obicei, care se păstrează în special la sate, este ”masa moaștei”. Obiceiul adună la o masă toate femeile care au născut cu ajutorul moașei satului.