Tradiții și obiceiuri pentru echinocțiul de primăvară. Evenimentul are loc pe 20 martie

Echinocțiul de primăvară aduce noi începuturi, renașterea naturii la viață, dar și anotimpul care aduce soare și căldură. Evenimentul care are loc anual pe data de 20 martie vine și cu o serie de tradiții și obiceiuri pe care românii le păstrează din moși-strămoși.

Ce înseamnă echinocțiul de primăvară și ce aduce el

Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, de aici și faptul că ziua ajunge să fie egală cu noaptea. În momentul echinocțiului de primăvară Soarele va răsări din punctul cardinal est și va apune în punctul cardinal vest.

Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Târ Înainte” și este momentul în care ziua va începe treptat să crească, în timp ce noaptea scade. Acest lucru se întâmplă până la data de 21 iunie când are loc solstițiul de vară. Totodată, pe 20 martie ziua este egală cu noaptea și acest fenomen aduce armonie și o stare de bine interioară.

Tradiții și obiceiuri pentru echinocțiul de primăvară

1.  Odată cu echinocţiul de primăvară începe noul an agrar, iar copiii bat pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”
2. Cultul Soarelui, tradiție străveche de pe vremea când oamenii priveau la Soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei
3. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor ne arată şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. La Şinca Veche unde se presupune că dacii aveau un lăcaş de cult într-o grotă, tradiția spune că se desfăşurau dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară
4. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie
5. Tradițional, echinocțiul reprezintă un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță
6. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă și toate viețuitoarele de la mic la mare se bucură de energiile profunde ale primăverii
7. În vremurile străvechi se aprindeau focuri care aveau menirea de a alunga iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor
8. O altă tradiție susține că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric.