Cum arată azi casa în care s-a născut Vasile Alecsandri. E foarte trist ce se întâmplă acolo

Casa în care s-a născut Vasile Alecsandri, în Bacău, a ajuns într-un stadiu jalnic. Cea mai veche clădire din urbe stă să se dărâme. Locuința a fost cumpărată, în 2000, de un italian care dorea să o dărâme, însă, pentru că era inclusă pe lista monumentelor istorice categoria ”A”, nu și-a putut îndeplini dorința. Mai mare i-a fost supărarea la cele auzite, că și-a manifestat-o pe locuință, ducând-o, voit, spre moarte. Casa ”Bardului de la Mircești” este acum acoperită de haine puse la uscat.

Marele poet român a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri și al Elenei Alecsandri, născută Cozoni. După unii cercetători, anul nașterii ar putea fi 1821, după alții 1819 ori chiar 1818. De asemenea, și locul nașterii este incert, căci momentul s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munți din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Cu toate acestea, se crede că s-a născut undeva pe raza județului Bacău. Vasile Alecsandri a avut un frate, Iancu, și o soră, Catinca.

Azi, casa în care s-a născut Vasile Alecsandri arată deplorabil

Vasile Alecsandri și-a petrecut copilăria la Iași și la Mircești, acolo unde tatăl său avea o moșie și unde a revenit în ultima perioadă a vieții, pentru a-și găsi liniștea. A început învățătura cu un dascăl grec, în cele din urmă învățând cu un profesor maramureșean Gherman Vida. Între anii 1828- 1834, la Iași s-a dechis pensionul lui Victor Cuenim, unde a fost înscris și Vasile. Acolo a studiat alături de Mihail Kogălniceanu și de Matei Milo, cel din urmă fiindu-i și un mare prieten.

”Cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută, poetul «Doinelor şi lăcrimioarelor», culegătorul cântecelor populare păruse a-şi fi terminat chemarea literară (…). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor …” – Titu Maiorescu, ”Convorbiri literare”, 1871