Standard & Poor's, anunț îngrijorător pentru economia românească. Sursa foto: mediafax.ro
Agenția Standard & Poor’s a revizuit perspectiva ratingului țării noastre la negativă, menținând valorile actuale- BBB-/A-3. Speicaliștii economici avertizează că această situație s-ar putea înrătăuți în următoarele 24 de luni, pe fondul cheltuielilor fostei guvernări, care au determinat Cabinetul Orban să revizuiască ţintele fiscale pentru 2019 şi 2020.
Creşterile de salarii şi pensii nu vor face altceva decât să suplimenteze deficitul de cont curent deja substanţial, în cazul în care dezechilibrele fiscale şi cele externe vor continua să se deterioreze şi vor persista mai mult decât estimările din prezent, absenţa consolidării fiscale ducând la creşterea datoriei publice şi a celei externe, mai notează agenția.
Totodată, lipsa sincronizării politicilor economice determină o volatilitate crescută a cursului de schimb, cu potenţiale repercusiuni negative asupra bilanţurilor din sectorul public şi privat, consideră Standard & Poor’s. Specialiștii apreciază că există motive întemeiate pentru a pune sub semnul întrebării realismul obiectivelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022, mai ales dacă ne raportăm la creșterile de pensii prevăzute în următoarea perioadă.
Printre motivele invocate de compania americană de rating ale cărei baze au fost puse încă din anul 1860 se numără anul electoral și influența pe care acesta o are de regulă asupra economiei. De asemenea, Având în vedere că deficitul va depăşi cel mai probabil plafonul UE de 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita o procedură a deficitului excesiv (PED) din partea Comisiei Europene.
În plus, o încetinire economică ar afecta veniturile guvernamentale, ceea ce ar conduce la noi presiuni bugetare. „În cadrul scenariului nostru macroeconomic de bază, considerăm că creşterea economică rămâne aproape de 3% până în 2022”, subliniază reprezentanții agenției.
Guvernul Orban lucrează de zor la elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor, iar unele dintre măsurile prevăzute de noul act normativ nu vor fi tocmai pe placul românilor. Mai concret, vorbim despre interzicerea cumulării pensiei cu salariul, atât ministrul Muncii, cât și premierul Orban oferind recent explicații în acest sens, cât și despre majorarea accizei la țigarete.
O altă măsură prevăzută în proiectul de buget pe 2020-2022 este plafonarea indemnizațiilor lunare ale demnitarilor, care vor rămâne astfel la valoarea de anul trecut. Totodată, Executivul intenționează să mențină indemnizația de hrană la pragul stabilit în 2019 de Cabinetul Dăncilă.
În plus, plata defalcată a TVA-ului va fi eliminată, iar sectorul apărării va primi în continuare un procent de 2% din PIB-ul țării noastre. Anul viitor, cheltuielile cu angajaţii din sistemul bugetar vor ajunge la 9.7 % din PIB, adică aproape 110 miliarde de lei, iar în 2021 vor scădea la 9.4 procente, estimează actualul Executiv.
Și datoria publică a României ar urma să crească cu 10 procente, de la 35% la 45%, potrivit estimărilor realizate de specialiști. Prin urmare, Guvernul va avea nevoie de împrumuturi mai mari pentru reducerea deficitului şi plata salariilor.