Apeluri false la 112, în 2018
Peste 50% din apelurile efectuate în anul 2018 la Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 reprezintă false urgențe. Printre acestea se numără persoane care apelează din motive de-a dreptul ridicole, precum că nu pot returna produse la magazine, este aprinsă lumina pe stradă, ba chiar doresc să afle mersul trenurilor. „Campion” detașat însă este un bucureștean care în decurs de 10 luni a transmis nu mai puțin de 21.000 de apeluri, potrivit unui comunicat de presă al STS.
„Din totalul apelurilor primite la numărul unic de urgenţă, 54,9% dintre apeluri au fost pentru situaţii non-urgente. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Mureş (68,1%), Covasna (65,8%), Vrancea (64,1%), Gorj (64,1%), Călăraşi (63,6%) şi Argeş (63,5%). În Bucureşti, 45,1% din totalul apelurilor au fost non-urgente. Potrivit datelor statistice, reiese o medie zilnică de peste 18.000 de apeluri non-urgente” , se arată în comunicatul dat publicității de Serviciul de Telecomunicații Speciale și citat de Agerpres. Din totalul apelurilor non-urgente, cea mai semnficativă este situația denumită „pocketdialing”. Aceasta se traduce prin apeluri involuntare, efectuate de cei care sună din greșeală, sau pur și simplu uită să-și blocheze telefonul, astfel că numărul de urgență 112 este apelat total neintenționat.
„Preluarea apelurilor la numărul unic de urgenţă poate fi îngreunată de procesarea apelurilor făcute neintenţionat la numărul de urgenţă. Câteva exemple: un telefon introdus în buzunar sau aruncat în poşetă, fără a fi blocată tastatura acestuia. Procedura prevede clar că, în astfel de situaţii, operatorii 112 sunt obligaţi să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă de la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul. Pentru un astfel de apel involuntar şi care nu este efectiv o urgenţă reală se pierd timp, resurse – vitale în alte cazuri, unde poate fi vorba despre diferenţa între viaţă şi moarte. Cele mai mari procente de apeluri involuntare se înregistrează în judeţele Dâmboviţa, Teleorman, Mehedinţi, Argeş şi Covasna.” , se menționează în respectivul comunicat.
Totodată, o treime dintre apelurile non-urgente la 112 sunt însoțite de solicitări care mai de care mai caraghioase. „Câteva exemple de astfel de cazuri: nu pot returna produse la magazin, este zi şi este aprinsă lumina pe stradă, doresc să îşi încarce cartela telefonică, vor să afle mersul trenurilor sau cât este ceasul, ce zi este, nu pot cumpăra o singură călătorie la metrou. Sunt doar câteva exemple de cazuri care nu sunt urgente şi, mai mult decât atât, nu sunt de competenţa Serviciului 112. În această ultimă categorie, cele mai mari procente sunt în Bucureşti, Iaşi, Neamţ, Gorj, Buzău. Un exemplu din categoria apelurilor repetitive: în primele 10 luni din 2018 o persoană din Bucureşti a apelat Serviciul 112 de 21.567 de ori” , anunță STS.