Tradiții și obiceiuri de Ignat. Ce nu trebuie să faceți sub nicio formă astăzi

Ignat este numele dat zilei de 20 decembrie, zi în care sunt sacrificați porcii îngrășați pentru Crăciun. În calendarul ortodox 20 decembrie este ziua Sfântului Ignatie Teoforul, unul dintre cei mai de seamă părinți apostolici. A murir sfâșiat de lei în arenă, martirizat pentru credința sa în Dumnezeu în marea prigoană a creștinilor din timpul domniei împăratului roman Traian, în jurul anului 110. În vechime, 20 decembrie era o sărbătoare a luminii pentru strămoșii noștri, fiind cea mai scurtă zi a anului, după care noaptea începe să scadă și ziua să crească.

Ignatul are rădăcini străvechi, sacrificarea animalelor, inclusiv a porcilor fiind întâlnită atât în Egiptul antic, cât și în mitologia Greciei sau în istoria Imperiului Roman. Și în tradițiile păgâne se regăsește Ignatul, la care se tăiau animale, în special găini și porci, cei din urmă, simbol al norocului, belșugului și fertilității, devenind treptat emblema acestei sărbători. În tradiția strămoșilor noștri romani există superstiția că de Ignat este bine să vezi, ba chiar să te mânjești cu sânge de porc pentru a te purifica. Este un paradox „moștenit” de tradiția religioasă populară de la noi, potrivit căruia tocmai sângele animalului sacrificat, care în timpul postului ne spurcă, de Ignat ne purifică!

Tradiții și obiceiuri de Ignat

Ca orice tradiție strămoșească, Ignatul are o mulțime de obiceiuri, cu particularități specifice fiecărei zone goegrafice a țării. Cele mai multe obiceiuri sunt, însă, comune, general valabile, ca să le spunem așa, respectate cu sfințenie de credincioșii care vor să fie sănătoși și să aibe parte de belșug în anul următor. FANATIK.RO vă prezintă o parte dintre ele, poate nu toate foarte cunoscute.

• În ajunul Ignatului se fierbe grâu, pe care capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din fiertură mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.
• Tăierea porcului se face numai după ivirea zorilor zilei de 20 decembrie și înaintea apusului. Sacrificarea trebuie să se desfășoare pe lumină pentru că doar lumina poate ţine la distanţă spiritele malefice.
• Locul ales pentru sacrificarea porcului trebuie purificat prin tămâiere şi stropirea cu agheasmă pentru a îndepărta, asemenea luminii, duhurile necurate.
• Din aceleași motive porcul trebuie stropit înaintea sacrificării cu apă sfințită și așezat cu capul spre Răsărit.

• Oamenii slabi de înger nu trebuie să asiste la tăierea porcului pentru că mila lor „agață” animalul de viață, nu-l lasă să moară repede și îl chinuie, iar carnea nu va mai fi bună.
• Porcul nesacrificat de Ignat nu se mai îngrașă după această dată, ba mai mult, se spune că va fi mâncat de fiarele pădurii în cotețul său!
• Pentru a fi feriți de aceste neajunsuri, pentru ca porcii rămași în gospodărie să fie ocoliți de boli, gospodina casei trebuie să dea de pomană o pungă de făină și o mână de sare.
• Omul care taie porcul trebuie să fie un om curat sufletește, înainte de sacrificiu trebuie să meargă la biserică, să se spovedească și să obțină de la preot iertarea păcatului de a ucide porcul.
• Omul care taie porcul trebuie, de asemenaea, să nu strângă din dinţi în momentul culminant ca să nu iasă carnea tare!
• Imediat după tăiere, porcul este însemnat cu o tăietură în formă de cruce pe frunte şi pe spate de către cel care l-a tăiat, care trebuie să zică: „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!”. Cei de faţă trebuie să rostească: „Ignat, Ignat, porc umflat, carnea ta să fie carne aurie!” şi „Doamne-ajută, să-l mâncăm sănătoşi!”, ca rugăciune de iertare, adresată lui Dumnezeu şi Sfântului Ignatie Teoforul pentru sacrificarea animalului.

• Prima parte a porcului adusă în casă trebuie să fie căpățâna, obligatoriu cu râtul înainte, pentru ca gospodăria să aibă parte de noroc în anul care vine.
• Inima porcului indică viitorul financiar al stăpânului animalului: dacă e plină cu mult sânge „îngheţat”, este semn că acesta va avea noroc la bani în anul următor.
• Splina porcului dă… buletinul meteo: dacă este groasă la capăt înseamnă că iarnă va fi grea, cu multă zăpadă. Dacă este subţire, iarna va fi săracă în precipitații, iar anul următor nu va fi îmbelşugat.
• Copii trebuie lăsați să încalece porcul după sacrificare și sunt însemnați cu o cruce din sângele animalului pe frunte pentru a fi sănătoși și voioși și pentru a crește voinici în anul următor.

• O bucată din porc trebuie dată de pomană pentru sufletul personajului legendar Ignat, care și-a omorât din greșeală tatăl în această zi încercând să taie porcul și și-a petrecut restul vieții în căință, smerenie și mare credință în iertare de la Dumnezeu, primită într-un târziu, la bătrânețe.
• O bucată de untură din grăsimea porcului trebuie dusă la biserică de Bobotează (6 ianuarie), ca să fie sfinţită, și cu ea se trebuie unși bolnavii cu dureri de picioare ori junghiuri, pentru alinarea simptomelor.
• Sângele porcului se adună într-un lighean, este apoi amestecat cu mei şi lăsat să se usuce pentru a fi folosit la… afumat copiii cu guturai și cei „betegiți de sperietură sau nălucă” (crestinortodox.ro)
• Cu părul de porc se afumă copiii pentru a nu fi deochiaţi și adăposturile animalelor și păsărilor din gospodărie pentru a le proteja de atacul fiarelor sălbatice.
• Sacrificarea porcului este încheiată, după tranșarea acestuia, cu o masă la care se așează toți participanții la tăiere, cu țuică fiartă și bucăți fripte sau prăjite din carne proaspătă, masă cunoscută sub denumirea de „pomana porcului”.

• În seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada şi se păstrează, pentru că se spune că este bun pentru leac de bube dulci la copii.
• Între Ignat și Crăciun femeile gătesc un fel de turte, numite „Cârpele Domnului Hristos”, cu miere și nuci, care se mănâncă în Ajunul Crăciunului.
• Obiceiurile de Ignat trebuie respectate cu sfințenie de femeile gravide, pentru a naşte copii întregi la trup şi la minte.

Ce nu trebuie să faceți sub nicio formă în ziua de Ignat

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu trebuie să faceți sub nicio formă altă activitate. Ziua de Ignat este dedicată în întregime sacrificării și tranșării porcului și apoi preparării specialităților din carnea proaspătă. Oricare altă muncă aduce „pedepsirea” vinovaților cu boli și necazuri, cu ghinion în tot anul care urmează. În special femeile nu au voie să spele rufe, să coasă, să toarcă lână, chiar să măture perin casă sau prin curte pentru a nu fi opărite sau betegite de un personaj malefic din tradiția populară, denumit Inătoarea, o vrăjitoare bătrână și urâtă, care ispitește femeile slabe de înger să încalce tradiția Ignatului, lacomă de a face rău și a strica gospodăriile „vinovatelor”.

• „Cine nu are porc gras de Crăciun şi cuţit ascuțit în vremea pepenilor, nu a cunoscut fericirea” – proverb din Argeș
• 400.000 de porci sacrificați de Ignat în gospodăriile particulare este media ultimilor 5 ani în România, dintre cei peste 1.000.000 de porci mâncați de români cu ocazia Crăciunului, care reprezintă 14% din consumul anual