Stare de urgență în România. Se schimbă programul de lucru. Ce trebuie să facă angajatorii și angajații. Sursa foto: Hepta
Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind instituirea stării de urgență în România, iar acest lucru are efecte și asupra angajatorilor și salariaților. FANATIK vă explică ce înseamnă această stare de urgență pentru milioanele de români care lucrează și angajatorii lor.
România se află începând de luni în stare de urgență, timp de 30 de zile. O parte dintre măsurile anunțate de Klaus Iohannis îi va afecta și pe românii care au un loc de muncă, precum și pe angajatorii acestora, informează Avocat.net.
Prima măsură anunțată de autorități are legătură cu munca la domiciliu, în scopul prevenirii infecției cu COVID-19.
„Angajatorii publici și privați trebuie să-și treacă salariații, acolo unde se poate, pe munca la domiciliu sau pe telemuncă, atât timp cât durează starea de urgență. Măsura se poate lua unilateral, fără să fie necesar acordul salariaților” se arată în decretul semnat de Iohannis.
Decretul presupune și suspendarea temporară (pentru 30 de zile) a controlelor efectuate de către inspectorii muncii, cu anumite excepții.
„Se suspendă controalele inspectorilor muncii. Prin excepție, verificări se pot face numai pentru cercetarea accidentelor de muncă, pentru reclamațiile referitoare la fapte grave ale angajatorilor și pentru verificarea respectării hotărârilor date de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență”, mai prevede starea de urgență.
Referitor la „contractele colective de muncă (și la alte acorduri colective), valabilitatea acestora se menține și în timpul stării de urgență. În același timp, sunt interzise conflictele colective de muncă în domeniile esențiale în această perioadă (energetic, nuclear, sanitar, telecomunicații, transporturi feroviare, salubrizare etc.)”.
Stare de urgență în România. Ulterior, în urma decretării stării de urgență, ministrul Muncii va da un ordin ce va conține măsurile pentru a proteja salariații și familiile ce au domeniu de activitate în sectoare afectate sau oprite din decizia autorităților.
„Persoanele care primesc stimulent de inserție vor primi banii în continuare, dacă își pierd locul de muncă din cauza coronavirusului”, mai arată decretul semnat de șeful statului.
Persoanele aflate în carantină vor primi decontarea concediilor medicale cu prioritate, decretul făcând referire aici la cei care fie sunt infectați cu coronavirus, fie sunt în carantină, fie sunt în autoizolare la domiciliu.
„Instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională pot face angajări, la nevoie, fără concurs. Încadrarea în muncă se face pentru o perioadă determinată de șase luni – ori personal din surse externe, ori cadre aflate în rezervă.
Aceeași măsură se aplică și în cazul unităților sanitare și al serviciilor de asistență socială – se pot angaja personal contractual medical, personal auxiliar, farmaciști, personal de laborator și nu numai”, se mai arată în actul oficial.
Legat de măsurile care se pot aplica gradual, decretul face referire la chestiuni generale care pot afecta inclusiv angajatorii.
De exemplu, statul poate impune carantinarea unor clădiri, localități sau chiar zone geografice, precum și închiderea punctelor de trecere a frontierelor, sau limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor / persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore.
În eventualitatea în care se va considera necesar, autoritățile ar putea lua hotărârea de a interzice gradual circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială sau aeriană pe diverse rute sau închiderea metroului.
Decretarea stării de urgență dă ocazia statului să dispună închiderea temporară a restaurantelor, hotelurilor, cafenelelor, cluburilor, cazinourilor ori alte localuri publice.