Salariul minim brut pe ţară va creşte din 2020 la 2.230 lei. Câți angajați au salariul minim în administrația publică.

Chiar dacă nu sunt bani suficienți pentru majorarea pensiilor, după cum a anunțat președintele Klaus Iohannis, Guvernul Orban vine totuși cu vești bune în ceea ce privește majorarea salariului minim brut. Şeful Cancelariei prim-ministrului a prezentat în cursul zilei de marţi trei scenarii avute în vedere pentru ca românii să primească mai mulți bani începând cu data de 1 ianuarie 2020.

Salariul minim ar putea fi majorat la 2.230 lei brut

Principala propunere înaintată de Ionel Dancă vizează majorarea cu 7,2%, de la 2.080 lei, cât este în momentul de față, la 2.230 lei brut, ceea ce ar însemna un venit lunar net cu până la 83 de lei mai mare, anunță News.ro. De aceste măsuri ar putea beneficia peste 1,3 milioane de angajați, dintre care peste 216.000 activează în comerțul cu amănuntul, iar 21.464 lucrează în administrație publică și apărare.

Totodată, eventuala creștere a salariului minim brut ar urma să aducă venituri suplimentare semnificative la bugetul general consolidat de stat. Concret, este vorba despre cel puțin trei miliarde de lei, dintre care 2,6 miliarde sub forma contribuțiilor sociale suplimentare încasate și alte aproape 440 de milioane constând în încasări în plus în contul impozitului pe venit, conform analizei de impact.

Cele trei scenarii ale Guvernului pentru creșterea salariului minim

„Scenariul 1 – Salariul minim brut pe ţară se majorează cu nivelul ratei inflaţiei ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie, respectiv 3,4%, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018, pentru anul precedent, respectiv 3,7% ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe ţară cu 7,2% respectiv de la 2.080 de lei la 2230 de lei. La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii, care includ un coeficient de corecţie.

Scenariul doi – coeficientul de corecţie ţine de dinamica creşterii economice astfel încât atunci când se constată o diferenţă între creşterea economică prognozată pentru anul următor şi creşterea economică estimată pentru finalul anului în care se ia decizia mai mică sau mai mare de 0,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este zero şi pentru ceea ce depăşeşte acest acest procent de 0 plus minus 0,5 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăşi un punct procentual”, a explicat şeful Cancelariei primului ministru.

Scenariul 3 ia în considerare nivelul de dezechilibrelor de pe piaţa muncii şi coeficientul de corecţie este calculat între rata şomajului efectiv şi rata naturala a şomajului, potrivit metodologiei europene. Şi în acest moment mecanismul este similar cu cel din scenariu doi, se aplică o corecţie acolo unde există o variaţie de peste 0,5 puncte procentuale”, a declarat șeful Cancelariei premierului.