Comisia Europeană va propune declanșarea procedurii deficitului excesiv pentru România. Sursa foto: theeconomist.com
În plină criză politică, România se confruntă și cu o situație economică ce tinde să capete proporții alarmante, având în vedere că procedura deficitului excesiv atârnă deasupra capului. De altfel, potrivit vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, este doar o chestiune de timp până când liderii de la Bruxelles vor lua măsuri împotriva statelor membre al căror deficit bugetar depășește pragul impus (n.r. 3% din Produsul Intern Brut).
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate miercuri la Bruxelles, Valdis Dombrovskis și-a exprimat îngrijorarea față de situația României, având în vedere că deficitul a depășit cu mult 3% din PIB în 2019 și se estimează că va rămâne la aproximativ aceleași valori până la finalul anului curent.
În aceste condiții, „iniţierea procedurii pentru deficit excesiv este garantată”, a susținut oficialul european, amintind că începând cu 2016, politica noastră economică s-a caracterizat printr-o „acumulare a dezechilibrelor fiscale şi o politică fiscală prociclică expansionistă”.
„Dacă este să vorbim despre procedura privind dezechilibre macroeconomice, avem acum trei ţări cu dezechilibre excesive şi zece ţări cu dezechilibre. Ciprul, Grecia şi Italia au dezechilibre excesive, au avut şi anul trecut. În acelaşi timp, Germania, Spania, Franţa, Croaţia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România şi Suedia înregistrează dezechilibre. Singura diferenţă comparativ cu anul trecut este că în Bulgaria au fost acum corectate. Sofia a înregistrat progrese importante în consolidarea guvernanţei sectorului financiar, datoria corporativă a scăzut, s-a diminuat şi ponderea creditelor neperformante.
În privinţa veştilor nu tocmai bune, am publicat recent raportul în virtutea Articolului 126.3 referitor la România care arată că iniţierea procedurii pentru deficit excesiv împotriva ţării este garantată, întrucât deficitul a fost peste nivelul de 3% din PIB anul trecut şi se estimează că va rămâne aproximativ acelaşi nivel anul acesta şi anul viitor.
Ce am văzut în România este practic o acumulare de mult timp a dezechilibrelor fiscale şi o politică fiscală prociclică expansionistă începând din 2016. Statele membre au oferit un aviz care confirmă evaluarea Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că vom continua şi vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.
Extrem de anevoioasă, procedura deficitului excesiv impune respectarea mai multor pași importanți și este menită să determine guvernele statelor membre UE să evite deficitele și îndatorările excesive și să aloce cât mai mulți bani pentru domenii precum educație sau infrastructură, în detrimentul dobânzilor acordate băncilor. În principiu, vorbim despre un proces care își propune ca mai întâi să corecteze și abia apoi să aplice sancțiuni.
Concret, această procedură poate fi declanșată în situația în care statul respectiv înregistrează un deficit bugetar de peste 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB. Pentru moment, România nu are probleme în privința datoriei publice, care se situează la nivelul de 35% din PIB, însă deficitul bugetar din 2019 ne va aduce inevitabil în această situație, mai ales că este greu de crezut că va putea fi îmbunătățit în viitorul apropiat.
De îndată ce constată neregulile de mai sus, Comisia Europeană întocmește un raport în care menționează că se impune declanșarea procedurii de deficit excesiv, o decizie finală în acest sens urmând să fie luată de Consiliul European, care transmite mai întâi țării respective o serie de recomandări, deadline-uri (n.r. termene limită) pentru a remedia situația, dar și ținte ce trebuie atinse. Totodată, există riscul aplicării unor sancțiuni, mai ales în cazul în care se constată că guvernele nu fac niciun efort pentru a se încadra în țintele propuse.
În cazul în care Consiliul decide declanșarea procedurii, statul membru are la dispoziție între 3 și 6 luni pentru a pune în aplicare recomandările, perioadă în care intră sub monitorizarea Comisiei, iar organismul trebuie să verifice dacă măsurile recomandate au fost luate și să informeze Consiliul cu privire la acest aspect.
Dacă țara vizată de deficitul excesiv, nu ia nicio măsură sau nu reușește să obțină efectele așteptate de Consiliu, deadline-urile sunt extinse până când se reintră în normal, dar sporește semnificativ riscul aplicării unor sancțiuni drastice. De îndată ce Comisia constată că s-au îndeplinit recomandările, poate propune Consiliului, care are ultimul cuvânt.