Marcel Ciolacu, presedintele Camerei Deputaților, participă la summit-ul "Joacă pentru Viață". Sursa foto: Hepta
Partidul Social Democrat nu este de acord cu două dintre legile pentru care Guvernul Orban își angajează răspunderea în Parlament. Camera Deputaților și Senatul s-au reunit joi, 12 decembrie, pentru a vota actele normative pentru care actualul Executiv este gata să garanteze cu propriul mandat. Este vorba despre modificarea legilor Justiției, abrogarea OUG privind decontarea transportului pentru elevi și proiectul privind plafoanele bugetare.
Președintele interimar al formațiunii politice aflate în Opoziție, Marcel Ciolacu, a declarat la finalul ședințelor rezervate pentru fiecare lege în parte că gestul liberalilor de a-și asuma răspunderea pentru cele trei proiecte legislative este neconstituțional, în condițiile în care acestea sunt în dezbatere.
„Legile sunt într-o formă înaintată în dezbatere în Parlament. Nu înțeleg de ce s-a venit cu asumare. Considerăm că există un conflict constituțional atâta vreme cât sunt în dezbatere”, a spus liderul PSD, completat de Robert Cazanciuc, care susține că partidul va sesiza CCR cu privire la sistemul judiciar propus de Guvern.
„Îmi pare rău că la nivelul liderilor de grup nu s-a găsit o soluţie în aşa fel încât să putem să avem şi intervenţii politice după fiecare proiect prezentat de premier.
Referitor la primul proiect de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, vom sesiza Curtea Constituţională pe acest aspect, faptul că nu putea veni Guvernul cu asumare de răspundere pe o lege aflată în dezbatere parlamentară.
INM nu are nicio legătură cu buna funcţionare a sistemului judiciar în ziua de azi, pentru că se referă la perioada de pregătire a magistraţilor”, a explicat senatorul social-democrat.
Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Acest lucru înseamnă că Executivul poate fi demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaraţiei de politică generală sau proiectului de lege, a fost votată.
Concret, dacă PSD reuşeşte să depună o moţiune şi să obţină majoritate de voturi, va da jos Guvernul Orban. în cazul în care liberalii scapă de demitere, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie.
Cu alte cuvinte, Ludovic Orban și Cabinetul său consideră aboslut necesară adoptarea celor trei proiecte legislative, motiv pentru care garantează pentru ele cu propriul mandat la Palatul Victoria. De altfel, președintele Klaus Iohannis a insistat la rândul său asupra importanței acestor acte normative.
Chestionat în privința decizie social-democraților de a contesta la CCR legile pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament, premierul Ludovic Orban a afirmat că fosta formațiune de guvernământ „rămâne prizonierul baronilor roșii, inițiatorii OUG 51 care a lăsat copiii fără transport pentru școală”.
„Îi aștept să meargă la CCR, să explice cum justifică că mențin în trasee companii care nu mai îndeplinesc condițiile de siguranță și lasă copiii în drum, faptul că nu alocă de la buget bani pentru decontarea navetei școlare. În privința urgenței, păi dacă nu ți se pare urgent ca om care faci politică să asiguri accesul copiilor, mai ales celor din familiile vulnerabile, la transport școlar înseamnă că nu înțelegi nimic.
Atunci când există situații care reclamă adoptarea unor acte normative cu valoare de lege prin care puteam folosi angajarea răspunderii sau procedura parlamentară de urgență, le folosim aceste proceduri. Din cauza asta, e posibil să mai folosim procedura angajării răspunderii.
E mult mai democratic decât emiterea unei OUG. Și are câteva avantaje nete: parlamentarii pot să formuleze amendamente, iar Guvernul adoptă anumite amendamente.
Al doilea avantaj e acela că se poate accesa controlul de constituționalitate prealabil. Al treilea avantaj este că dă posibilitatea unui grup parlamentar sau mai multor grupuri ca, în cazul în care nu sunt de acord cu actul normativ, să depună moțiune de cenzură”, a declarat șeful Executivului.