În această noapte dormim mai puțin, pentru că trecem la ora de vară. Sursa foto: diez.md
Izolați la domiciliu din cauza pandemiei de coronavirus, aproape că am pierdut din vedere o schimbare extrem de importantă ce urmează să se producă în acest sfârșit de săptămână. Ca de fiecare dată, în această perioadă a anului România se pregătește să treacă la ora de vară, ceea ce înseamnă că vom avea parte de zile mai lungi și ne vom bucura mai mult de lumina naturală a Soarelui.
Adoptată legal de unele state sau teritorii pe timpul unei părți a anului, ora de vară începe la o dată din timpul primăverii și se încheie undeva în timpul toamnei, când ne pregătim deja să întâmpinăm sezonul rece. Practic, trebuie să dăm ceasul cu o oră înaintea celei oficiale standard, de multe ori considerată în mod eronat, prin contrast, „de iarnă”.
Dacă ne referim strict la țara noastră, diferența dintre ora oficială şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două, cum se întâmplă în momentul de față). Astfel, în noaptea de 28 spre 29 martie 2020, ora 03.00 va deveni ora 04.00, ceea ce înseamnă că ne așteaptă o duminică de doar 23 de ore. În termeni populari, putem spune că vom fi nevoiți să dormim mai puțin decât de obicei.
Prin acest sistem se dorește folosirea din plin și pentru cât mai mult timp a luminii Soarelui. În lunile de vară, ora este dată înainte pentru ca principalele activități umane să se desfășoare cât mai mult posibil pe lumină naturală. Astfel, se economisește energia electrică necesară iluminatului.
Ideea trecerii la ora exactă de vară ii aparține marelui om de stiință Benjamin Franklin și provine din secolul al XVIII-lea. Acesta a studiat atât modul în care lămpile cu ulei produceau lumină, cât și beneficiile unei astfel de metode.
Ora de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagrații mondiale, Germania și Austro-Ungaria fiind primele țări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916, în scopul economisirii rezervelor de cărbune necesare producției de război.
Anunțul oficial prevedea ca ziua 1 mai 1916 să înceapă la ora 11 a zilei de treizeci aprilie. Totodată, ziua de 30 septembrie trebuia, potrivit reglementărilor de la acea vreme, să ia sfârșit undeva după miezul nopții.
Potrivit oamenilor de știință, trecerea la ora de iarnă sporește incidența atacurilor de cord cu cel puțin 25%. O explicație poate fi faptul că stresul asociat cu serviciul la început de săptămână și ora pierdută de somn pot avea efecte mai mari asupra persoanelor care sunt deja vulnerabile în ceea ce privește bolile cardiovasculare.
Totodată, persoanele care nu se odihnesc suficient înregistrează creșteri în greutate și au un risc mai mare de a dezvolta diabet sau boli cardiovasculare. Mai mult decât atât, schimbarea orei ne face mult mai predispuși la accidente vascular cerebrale, categoriile cele mai vulnerabile fiind bătrânii și bolnavii de cancer.