Lecții de gramatica limbii române
Gramatica limbii române ne dă deseori mari bătăi de cap în exprimarea orală. Una dintre explicații ar fi tracul, care nu există atunci când scriem. O altă explicație este timpul de gândire de care nu beneficiem atunci când vorbim. Astfel se ajunge ca în foarte multe cazuri să nu ne exprimăm corect din punct de vedere gramatical. În rândurile de mai jos aflăm de ce e greșit să spui „spășit” și „nici într-un caz.”
Radu Paraschivescu, reaizatorul emisiunii Pastila de Limbă, ne explică de ce nu este corect să spunem „spășit” și „nici într-un caz.” În cazul celei de-a doua expresii, oamenii preferă să spună „nici într-un caz” în loc de „în niciun caz”, deși prima variantă este geșită. „Se recomandă să nu spunem ‘Nici într-un caz nu m-am gândit să plec din ţară’ şi să alegem variantele corecte ‘Nu m-am gândit în niciun caz să plec din ţară’ sau ‘În niciun caz nu m-am gândit să plec din ţară’.”
Există însă și situații când expresia „nici într-un caz” este folosită corect. Exemplu: „Cu privire la cele două crime, asasinii nu au fost descoperiţi nici într-un caz, nici în celălalt.”
O altă greșeală gramaticală frecventă în exprimarea orală este folosirea adjectivului „spăsit”, pe care mulți îl folosesc sub forma „spășit”. „Varianta ‘spăşit’ a fost valabilă în perioada anilor 1950, când dicţionarele au admis această formă. În prezent, singura variantă pe care o recunoaşte dicţionarul este ‘spăsit’, cu sensul de ‘pocăit’ sau ‘smerit’, ca în enunţul ‘Deţinutul avea un aer spăsit, care însă nu l-a păcălit pe judecător'”, spune Radu Paraschivescu.
În continuare oamenii folosesc forma spășit, cel mai probabil pentru că asociază acest cuvânt verbului „a ispăşi”, cu sensul de „a răscumpăra o greşeală prin suferinţă” sau „a executa o pedeapsă privativă de libertate ca urmare a unei condamnări.”