Sursă foto: Hepta
Înalta Curte de Casație și Justiție a interzis explicit pronunțarea divorțului în cadrul procedurii de mediere. Decizia ICCJ a fost luată pe 9 decembrie în urma unei sesizări făcute de Avocatul Poporului cu recurs în interesul legii, informează Digi24. Potrivit avocatului Adrian Cuculis, divorțul printr-o procedură judiciară va deveni mai scump deoarece taxa de timbru pentru o căsnicie desfăcută în instanță este de 200 de lei, în timp ce medierea ar fi costat 20 de lei. În plus, procedura este mai îndelungată.
Avocatul Poporului a sesizat ICCJ cu privire la unele prevederi ale Legii 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, judecătorilor cerându-li-se să se pronunțe dacă o instanță de judecată poate lua act de acordul de mediere în urma căreia soții au convenit să divorțeze și au soluționat amiabil aspectele conexe defacerii căsătoriei.
Sesizarea a fost făcută deoarece practica instanțelor nu era unitară în ce privește interpretarea legii.
Unii magistrați cred că acordul de mediere nu poate fi un temei pentru legalizarea unui divorț, deoarece acesta privește statutul persoanei, care nu poate fi un obiect de mediere. Astfel, acordul de mediere poate viza soluționa neînțelegerile dintre soți în vederea continuării căsniciei, nu și divorțul. În consecință, rolul instanței nu este doar de omologare a acrodului de mediere prin care un cuplu divorțează, ci judecătorul trebuie să se pronunțe explicit asupra cererii de divorț înaintate de unul sau de ambii soți.
Alți judecători au socotit ca suficient acordul de mediere, instanța urmând doar să verifice consimțământul liber exprimat al părților asupra prevederilor acordului de mediere.
A existat și o a treia interpretare în jurisprudența instanțelor anume că judecătorul poate doar lua act de acordul de mediere, dar trebuie să verifice dacă acest acord respecte principiul interesului superior al minorului, în cazurile în care soții trebuie să reglementeze situația copiilor minori, precum aspectele legate de părintele care primește tutela, stabilirea locuinței și a pensiei de întreținere.
În sesizarea Avocatului Poporului se spune că doar prima interpretare este cea corectă deoarece o acțiune care se referă la statutul persoanei nu poate fi reglementată prin acord de mediere. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii făcut de Avocatul Poporului.
”În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) şi art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată nu poate consfinţi acordul de mediere referitor la înţelegerea părţilor privind desfacerea căsătoriei. Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului, instanţa de judecată poate consfinţi acordul de mediere având acest obiect. Decizia este obligatorie”, se arată în decizia ICCJ din 9 decembrie și publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.
Printre argumentele invocate de Curtea Supremă se arată că mediatorii nu sunt agenți învestiți de lege să îndeplinească un serviciu public, precum notarii, și nici reprezentanți ai statului, precum magistrații. De asemenea, acordurile de mediere sunt înscrisuri sub semnătură privată, astfel că nu pot fi temeiuri suficiente pentru emiterea unui certificat de divorț.
Legislația română prevede trei posibilități de pronunțare a divorțului. Cea mai ușoară este pronunțarea divorțului la ofițerul stării civile, dar varianta este posibilă doar în cazul în care ambii soți sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori în întreținere. A doua posibilitate este la notar, dacă ambii soți sunt de acord dau au copii minori în întreținere.
În celelalte cazuri, divorțul poate fi pronunțat prin sentință judecătorească. Până la decizia ICCJ unele instanțe acceptau procedura de mediere atât pentru soluționarea subiectelor aflate în dispută între soți, cât și pentru pronunțarea ulterioară a divorțului. Pe viitor, divorțul prin acord de mediere nu va mai fi posibil.