Cum ar putea fi organizate alegeri anticipate după căderea guvernului Dăncilă. Prevederile constituționale

Constituția actuală prevede o procedură relativ rigidă pentru dizolvarea Parlamentului și, implicit, pentru organizarea de alegeri anticipate. Motivația pentru această reglementare este dată de contextul istoric al adoptării Constituției, în anul 1991, când România ieșise recent din comunism și exista dorința de a stabili măsuri de prevedere suplimentară împotriva eventualelor derive autoritariste ale președintelui țării.

Cum ar putea fi organizate alegeri anticipate după căderea guvernului Dăncilă

Din acest motiv s-a optat pentru o procedură care implică necesitatea acordului dintre președinte, prim-ministrul desemnat și Parlament pentru declanșarea alegerilor anticipate.

Astfel, conform art.89 din Constituție: „(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.”

Cum ar putea fi organizate alegeri anticipate după căderea guvernului Dăncilă. Sursa foto: realitatea.net

Guvernul Dăncilă a picat, după ce moțiunea de cenzură a opoziției a obținut 283 de voturi

Dificultatea procedurii constă în faptul că Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Din punct de vedere practic, dizolvarea Parlamentului implică parcurgerea următoarele etape principale:

  • încetarea mandatului Guvernului, care se poate produce fie ca urmare a expirării mandatului (în momentul validării alegerilor parlamentare generale), fie ca urmare a demisiei primului-ministru, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului; de asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură
  • numirea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la funcția de prim-ministru
  • primul-ministru desemnat trebuie să alcătuiască lista membrilor Guvernului și să se ocupe de pregătirea unui program de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru obținerea votului de încredere
  • neacordarea votului de încredere de către Parlament
  • repetarea procedurii, cu începere de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru.

Guvernul Dăncilă pleacă acasă, după ce moțiunea de cenzură depusă de opoziție a fost votată în Parlament de 238 de senatori și deputați. Astfel, opoziția a obținut cu 5 voturi mai mult decât avea nevoie.