Gheorghe Dincă, analizat de profilerul Poliției Române. Sursa foto: digi24.ro
Ancheta în cazul Caracal este departe de a se fi încheiat, chiar dacă au trecut aproape cinci luni de la tragedia care a îngrozit și revoltat în egală măsură opinia publică din țara noastră. Deși a recunoscut faptele cumplite, Gheorghe Dincă nu pare să ofere prea multe detalii, făcând astfel ca sarcina oamenilor legii să fie din ce în ce mai dificilă.
Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în mintea psihopatului, procurorii DIICOT au apelat la comisarul șef dr. Dorin Dumitran, profilerul Poliției Române. Absolvent al Facultății de Psihologie și Sociologie, acesta a urmat cursurile FBI pentru profiling și a contribuit de-a lungul timpului la prinderea multor infractori periculoși. Într-un interviu acordat recent, specialistul a oferit detalii interesante, chiar dacă nu a putut vorbi direct despre Gheorghe Dincă, în condițiile în care raportul de analiză comportamentală nu a fost încă finalizat.
„Dar poate să fie și sincer (n.r. când susține că le-a ucis pe Alexandra și Luiza). Iar lucrul acesta se probează. Se probează în timp și avem repere pentru a ne da seama când o declarație este adevărată și când este falsă. Și coșmarul nostru e atunci când firele din jurnalul memoriei se amestecă. Atunci când cuvintele sar de pe o pagină pe alta, asta folosind o imagine plastică a memoriei umane. Și este un coșmar, pentru că nu mai știi ce este adevărat, ce nu este adevărat. Sau atunci când granița dintre adevărat și fals se șterge. Adică, nici măcar el nu știe că atunci când spune adevărul chiar spune adevărul, și atunci când minte, minte”, a declarat Dorin Dumitran pentru libertatea.ro.
Totodată, acesta a explicat cum reușește un profiler să intre în mintea criminalului, pentru a afla toate detaliile în legătură cu faptele pe care acesta le-a comis. În timpul interogatoriului, procedură firească în astfel de cazuri, specialistul analizează cât mai amănunțit comportamentul suspectului, precum și fiecare gest al său.
„Există două componente ale acestei activități care, chiar dacă nu este denominată prin aceste termen, “profiler”, că nu-l avem în Codul Ocupațiilor din România, reflectă jumătate din realitate. Când vorbești despre profiler, vorbești despre capacitatea de a identifica trăsături de personalitate sau stări psihologice ale unui autor necunoscut. Adică, tu intervii post-factum și, prin cunoașterea locului faptei, respectiv coroborarea tuturor datelor de anchetă, propui un profil psihologic al celui mai probabil autor. Pe de o parte. Pe de altă parte, este activitatea de analiză comportamentală, care este mult mai largă, circumscrie activitatea de profiling, și în care ne implicăm în mod direct în anchete.
Avem suspectul, trebuie audiat, acorzi suport psihologic sau elaborezi un material care va fi pus la dispoziția instanțelor de judecată și, înainte de asta, la dispoziția tuturor părților procesual-penale, astfel încât cei care citesc acel raport să înțeleagă, din punct de vedere psihologioc, ce s-a întâmplat înainte de comiterea faptei, în timpul comiterii faptei și după comiterea faptei. Analiza comportamentală vizează interpretarea comportamentului uman, exact așa cum este el, al unui suspect sau pentru un cerc de suspecți. De asemenea, dintr-un cerc de suspecți, poți indica cel mai probabil autor. Adică să arăți cea mai importantă trăsătură de personalitate ce l-ar fi putut conduce la rezoluția aceea infracțională”, a mai spus Dorin Dumitran.