Cine sunt „frații Dedeman”, Dragoş şi Adrian Pavăl, și cum au reușit să facă primii bani

Frații Pavăl, patronii Dedeman, continuă să uimiească prin afacerea și evoluția acesteia. Dragoș și Adrian Pavăl dețin cel mai mare lanț de magazine de bricolaj din România. De asemenea, au și 5, 56% din capitalul companiei naționale de transport al energiei electrice Transelectrica, câștigată în urma cumpărării a 500.000 de acțiuni TEL. Frații Dedeman continuă să fie în topul celor mai bogați din România. Frații Pavăl sunt doi matematicieni care au ajuns să fie celebri pornind de la un chioșc.

Cei doi sunt cunoscuți ca fiind cei mai puternici antreprenori din retailerul de bricolaj, după dezvoltarea rețelei Dedeman. „Lucram zi și noapte pentru a face software de contabilitate, dar eram plătit mai prost decât femeia de serviciu a firmei. Îmi amintesc că PC-urile erau la acea vreme o curiozitate pentru angajații companiei. Mi se părea un lucru banal să faci bani din adaos comercial și m-am gândit că pot face asta și eu foarte ușor.”

Cine sunt „frații Dedeman”, Dragoş şi Adrian Pavăl, și cum au ajuns să fie în topul celor mai bogați?

Frații Dedeman, Adrian și Dragoș Pavăl, și-au dezvolat afacerea la nivelul retailerilor Praktiker si Bricostore. În anul 2007 erau ce mai mari pe piață. Rețeaua lor are 14 magazine și peste 3.000 de angajați, iar, de curând, și-au făcut intrarea și în București. Frații Dedeman au pornit de la 0, chiar în primii ani de după revoluție. Dragoș și Adrian Pavăl au avut nevoie d 10 ani pentru a ajunge la momentul în care sunt. Magazinele au suprafața medie de 8.000 de metri pătrați și aproximativ 40.000 de articole listate. Dragoș Pavăl este președintele companiei. Bărbatul are 43 de ani și este primul care a intrat în afacere. În anul 1992, când a deschis primul magazin, avea doar 16 metri pătrați închiriați într-un cartier din Bacău.

„Ne-a luat zece ani să dezvoltăm afacerea de la un magazin de mici dimensiuni la un format de magazin de 4.000 de metri pătrași, pentru că am pornit de la zero. În primii ani transportam marfă din en gros-urile din București cu Dacia Break a socrului meu, dar câștigam de zece ori mai mult decât ca salariat la stat”, a povestit Dragoș Pavăl.  De asemenea, Dragoș Pavăl a mai povestit și că primul stoc de marfă a fost luat de la stat. În anii de început i-a ajutat foarte mult consumul adus de liberarizarea pieței, după ce comunismul a căzut. „Era o criză de produse cu care nu ne vom mai întâlni vreodata. Nici nu aveai nevoie de vad comercial, puteai vinde oriunde, iar marjele de 100% erau un lucru foarte comun”, a mai povestit sursa citată.