Ce înseamnă echinocțiu de primăvară? Tradiții și obiceiuri, pe 20 martie
Echinocțiul de primăvară 2019, în cursul zilei de miercuri, la orele 23:58. Iată tradiții și obiceiuri pe data de 20 martie! Odată cu echinocțiu, în emisfera de nord va începe primăvara din punct de vedere astronomic. Acesta durează aproape 92 de zile și este momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuaorul ceresc în mișcarea sa aparentă anuală. Fenomenul este total invers în ceea ce privește emisfera sudică a Pământului. Momentul acesta marchează toamna astronomică.
Echinocțiu de primăvară 2019: tradiții și obiceiuri
„Părinții Bisericii creștine au suprapus aici, peste moartea și renașterea Zeiței Muma de origine neolitică, sărbătorile Adormirii (morții) și Nașterii Fecioarei Maria”, explică profesorul Ion Ghinoiu. Miercuri, 20 martie, la ora 23:58, va începe primăvara astronomică. Strămoșii nosștrii au lăsat tradiții și obiceiuri care sunt legate de cultul Soarelui. Ce spun aceștia despre tradiții și obiceiuri?
Fenomenul mai este cunoscut și ca echinox și este momentul în care noaptea și ziua sunt egale în fiecare loc de pe Pământ, totul datorită Soarelui care este într-o mișcare permanentă pe cer. Acesta are loc de două ori pe an. Prima oară, Soarele va traversa ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică.
Străbunii noștri ne-au lăsat o mulțime de tradiții și obiceiuri legate de cultul Soarelui.
Odată cu echinocţiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”.
Cultul Soarelui este specific mai tuturor culturilor: oamenii priveau la Soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.
Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor ne arată şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau un lăcaş de cult într-o grotă, se spune că desfăşurau dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.
După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară s-au schimbat. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a alunga iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric.
Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.
În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.