Sâmbăta Mare, ultima zi din Postul Paștelui, este respectată de credincioșii din toate colțurile țării, mai ales că în această zi se spune că nu e bine să faci anumite lucruri pentru că, în caz contrar, vei avea ghinion tot restul anului.
Sâmbăta Mare (18 aprilie anul ăsta) este ultima zi dinaintea Sărbătorii Învierii Domnului, iar legat de această zi importantă există mai multe superstiții.
Se spune că este bine să încerci să fii treaz toată ziua dacă vrei să ai noroc și belșug în toate pe tot parcursul anului. Așadar, nu e bine să dormi, să trândăvești, ba chiar se pot face anumite treburi pe care le-ai lăsat baltă în Joia Mare, căci în Vinerea Patimilor nu se muncea deloc.
În bisericile creștin-ortodoxe, în Sâmbăta Mare se citesc Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, diferiți Psalmi și binecuvântările Învierii, iar la 12 noaptea, preoții rostesc de trei ori „Hristos a înviat!”.
În Ajunul Paștelui se pregătesc coșurile care sunt duse în mod tradițional la biserică, însă acest obicei nu mai poate fi pus în practică anul acesta din cauza restricțiilor cauzate de pandemia de coronavirus.
În mod firesc, creștinii merg cu coșurile pline de bucate la slujba de Înviere, iar acestea sunt pregătite din timpul zilei pentru a fi sfințite. Bucatele din coșuri se consumă doar după 12 noaptea sau a doua zi, după slujba de duminică.
În această zi, mai ales la țară, oamenii ung pomii cu aluat pentru ca aceștia să fie roditori și seamănă vegetația din grădină. În unele zone rurale din sudul țării se prepară o pască specială pentru animalele din grajduri. Dacă acestea le mănâncă din prima, fără răsuflate, înseamnă că va fi un an bun din punct de vedere agricol.
Dacă, dimpotrivă, vitele sau caii nu sunt satisfăcuți de pasca specială, atunci va fi un an mai greu pentru recolte.
Pentru a avea parte de prosperitate, se alege un ștergar, cel mai frumos prosop din casă și se așază deasupra obiectelor și preparatelor care vor fi sfințite de preoți.
Ca să ai noroc și să fii ferit de boli, este bine să pui pe masă un ou roșu, o bucată de prescură sfințită, pască, cozonac, făină, salată de hrean, dar și o lumânare albă. Din toate acestea se poate gusta doar după miezul nopții, după încheierea slujbei Învierii și după ce oamenii primesc lumina sfântă care sosește de la Ierusalim.