Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a publicat la finalul lunii trecute Planul Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) al României, în care se vorbește despre interzicerea înmatriculării autovehiculelor cu norme de poluare Euro 3 și Euro 4.
Planul Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice, asumat de țara noastră în fața Comisiei Europene, prevede câteva schimbări importante legate de politica de mediu a României.
Printre altele, pentru ca România să poată respecta țintele de eficiență energetică și de mediu, țara noastră ar putea interzice înmatricularea de mașini cu normă de poluare sub Euro 5. Astfel, la capitolul reînnoirea parcului auto, la detalierea interacțiunilor, raportul arată:
„Reducerea emisiilor GES, prin menținerea unui parc auto cu autovehicule (Euro 6), eficiente sau vehicule cu propulsie electrică și prin interzicerea înmatriculării autovehiculelor cu norme de poluare Euro 3 și Euro 4.”
Așadar, aceasta este una dintre măsurile pe care România este dispusă să le ia pentru o eficiență energetică și decarbonare.
Autoritățile române plănuiesc să atingă aceste ținte prin intermediulul unui program implementat deja la noi, programul ”Rabla”.
„Măsura a fost şi va fi susţinută prin programul denumit generic ”Rabla”, program care susţine reînnoirea parcului auto naţional prin acordarea unei finanţări nerambursabile sub forma unei prime de casare, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi, mai puţin poluante, în schimbul predării spre casare a autovehiculelor uzate.
Până în prezent, programul a suferit diverse modificări, cea mai importantă având loc în anul 2018 prin introducerea programului ”Rabla Plus”, se mai arată în Planul Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice al României.
Prin cadrul programului sunt acordate ecotichete cu o valoare de 45.000 RON pentru achiziția unei mașini electrice, precum și un ecotichet în valoare de 20.000 RON pentru achiziția unui autoturism electric hibrid nou, mai precizează documentul asumat de România în fața Comisiei Europene.
În cadrul Planului Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice mai sunt prevăzute și alte măsuri prin care se dorește dezvoltarea transportului alternativ.
„Această măsură are în vedere încurajarea formelor de transport alternativ (mersul pe bicicletă, car-pooling, car-sharing etc.) prin planificarea urbană şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism (piste pentru biciclete, compartimente speciale pentru biciclete în metrou şi trenuri, etc.) şi extinderea zonelor pietonale, în special în marile aglomerări urbane”, se mai arată în proiectul României.
Planul Naţional pentru Energie şi Schimbări Cliamtice prevede, printre altele, și crearea unui fond special destinat investițiilor, ce va fi finanțat cu fonduri private, fonduri structurale, dar și din bugetul statului, se arată în actul publicat pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
Potrivit angajamentului luat de autoritățile române, crearea Fondului Național pentru Eficiență Energetică este o măsură adoptată și la nivelul altor țări europene.
„Centralizarea mecanismelor publice de finanțare a investițiilor în eficiență energetică într-un mecanism unic va contribui la simplificarea, facilitarea și accelerarea procesului de accesare a fondurilor, va permite o mai bună urmărire a desfășurării proiectelor finanțate și va facilita evaluarea efectelor obținute prin intermediul economiilor de scară care se pot realiza”, se mai arată în actul de pe site-ul ministerului.
O altă prevedere importantă pe care România ar trebui să o pună în aplicare este și dezvoltarea transportului feroviar pentru persoane, aspect la care țara noastră mai are mult de lucrat. Conform planului adoptat de România, acest lucru va contribui la decarbonarea din sectorul transporturi, la fel ca și interzicerea înmatriculării autovehiculelor cu norme de poluare Euro 3 și Euro 4.
„Încurajarea transportului feroviar în detrimentul transportului rutier va contribui la îndeplinirea țintei SRE-T la nivelul anului 2030, datorită utilizării crescute a energiei electrice în acest mod de transport.
Acest lucru este în special important în condițiile îndeplinirii țintei SRE-E din 2030 (ce presupune o cotă de energie electrică din surse regenerabile mai mare decât cea din prezent)”, se mai arată în planul amintit.