Proiectul de lege prin care profesorii ajung funcționari publici pentru a fi protejați în fața violenței părinților este contestat de specialiști
Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul de lege depus de senatorul PSD Șerban Nicolae prin care cadrele didactice ar ajunge să aibă statutul de autoritate publică. Astfel, din punct de vedere juridic, profesorii ar deveni adevărați funcționari publici, iar oricine va agresa un profesor ar putea să intre la ultraj, la fel ca în cazul polițiștilor sau al magistraților. Însă în același timp profesorii ar „intra în zona de legislație penală specifică exercitării funcției publice”, lucru cu care părinții și elevii nu sunt de acord, motiv pentru care cer ca președintele Iohannis să blocheze inițiativa legislativă.
Comisia de învățământ a Senatului și Comisia juridică au dat ieri raport comun de admitere a proiectului de lege care are ca obiectiv acordarea statutului de autoritate publică profesorilor. Proiectul a fost inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae și are parte de sprijinul Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), pentru că va proteja profesorii care „sunt umiliți, jigniți, scuipați sau loviți, unii dintre ei răniți grav”.
Astfel, potrivit lui Gabriel Ispas, fost secretar de stat din Ministerul Educației și în prezent decan al Facultății de Drept de la Universitatea Titulescu din Capitală, dacă această lege intră în vigoare „orice ofensă și act de violență împotriva unui profesor vor fi interpretate exact asemenea unui act împotriva unui polițist în exercițiul funcțiunii, împotriva unui magistrat”. Astfel, dacă un părinte sau un elev va lovi un profesor, atunci „Va avea dosar penal nu doar pentru lovire, ci pentru ultraj. Riscă o pedeapsă mai mare, depinde de la caz la caz”, a mai spus Ispas, pentru edupedu.ro.
Cu toate acestea, proiectul de lege are și mai multe puncte slabe care se trag de la faptul că profesorul ar ajunge, efectiv, un funcționar public: „toate faptele cadrului didactic vor intra în zona de legislație penală specifică exercitării funcției publice. Raporturile de muncă ale profesorilor vor tinde, ca o consecință indirectă, spre 8 ore pe zi prestate efectiv, pe termen mediu și lung. Asta pentru că vor apărea discriminări între diverse categorii care exercită funcții publice. Dacă tu vrei beneficiile, trebuie să iei totul din funcția publică. Meditațiile vor fi complet interzise, pentru că au legătură cu activitatea de bază”, a mai spus Ispas.
De asemenea, acesta explică faptul că mutarea profesorilor în rândul funcționarilor publici ar duce la o „militarizare” a educației: „Pe fond, intrăm într-un regim care duce spre militarizare. Ori calitatea în educație nu se impune cu bățul. Mulți nu înțeleg că nu mai suntem în 1900 toamna. Mulți dintre cei care susțin acest proiect de lege încearcă să schimbe paradigma educațională: de la nuiaua dinainte de ’89 la pulan în 2019. (…) Consecințele asupra conduitei elevilor nu vor exista. Un copil care nu respectă autoritatea unui profesor, dacă aceasta există, nu va respecta nici autoritatea profesorului impusă cu pulanul poliției. Este o eroare fundamentală, din punctul meu de vedere, pentru că prevenția și educația sunt cele mai bune, iar dacă în educație ai nevoie de forță, înseamnă că nu mai ai nevoie de educație. Această propunere legislativă arată ca în republicile dictatoriale, unde autoritatea se impune”, a mai declarat Ispas.
Comisia de învățământ și Comisia juridică din Senat au dat ieri, 8 octombrie, raport comun de admitere a proiectului de lege care are ca obiectiv acordarea statutului de autoritate publică profesorilor. Acesta a trecut tacit de Camera Deputaților și stătea în sertarele Senatului de peste trei ani.