Pe 22 februarie este Sâmbăta Morților, prilej cu care credincioșii cinstesc memoria celor adormiți. Sursa foto: bzv.ro
Sâmbătă, 22 februarie, credincioșii din întreaga țară îi prăznuiesc pe Moșii de iarnă, iar Biserica Ortodoxă Română oficiază Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiți. Fiind vorba despre una dintre cele mai importante sărbători cuprinse în calendarul creștin ortodox, această zi este încărcată de tradiții și obiceiuri pe care oamenii au grijă să le respecte cu sfințenie.
Cu acest prilej, preoții împart enoriașilor miride (părticele) din prescură, atât pentru cei vii, cât și pentru cei dragi care au plecat dintre noi. Acestea sunt așezate apoi pe Sfântul Disc, alături de Agnet – partea din prescură care îl reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor.
Praznicul Moșilor de Iarnă cinstește memoria rudelor şi prietenilor care au trecut de ultimul hotar al vieții pământești, motiv pentru care este cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților.Termenu “moşi” vine de la “strămoşi” şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.
Totodată, acest apelativ este atribuit principalelor sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenilor pe care credincioșii le săvârșesc pentru ca sufletele celor adormiți să aibă parte de odihnă în Viața de Apoi.
Potrivit datinilor creștine, în ziua praznicului se aduc la biserică, spre a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă cu vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire săracilor din biserică, vecinilor, dar și persoanelor sărmane întâlnite la cimitir ori pe stradă, în amintirea celor dragi care nu se mai află printre noi.
În tradiţia populară există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, motiv pentru care oamenii au obiceiul să ofere de pomană mâncare gătită: „Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călărași.
Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor în care aceștia se odihnesc după trecerea la cele veșnice. De la căpătâiul lor nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt ori în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, la rândul lor, ofrande prin care onorăm amintirea celor adormiți.
Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai este cunoscută şi ca Moşii de piftii sau Sâmbăta piftiilor. De aceea, astăzi se mănâncă piftii sau răcituri, iar dacă mai rămân, a doua zi sunt aruncate, pentru a preveni apariţia frigurilor în timpul verii.
Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbătă să se săvârșească pomenirea celor adormiţi, întrucât este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, spre eliberarea drepţilor adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta este deschisă spre duminică, ziua a opta, considerată eternă în credința creștină.