Site-ul Consiliului UE a publicat un interviu cu Laura Kodruţa Kovesi, primul în calitate de procuror-șef european, în care a declarat că parchetul European va fi o structură ce va avea menirea de a investiga fraudele financiare, cu precădere cele legate de fondurile europene.
În cadrul unui interviu publicat recent pe site-ul Consiliului Uniunii Europene, Kovesi a vorbit despre prioritățile instituției pe care o conduce acum.
”Priorităţile noastre vor fi legate de investigarea eficientă, recuperarea daunelor şi îndeplinirea principalelor obiective care sunt stipulate în reglementări”, a spus Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA.
„Din punctul meu de vedere este o decizie istorică pentru că este prima dată când vom avea un organism pentru procurori pentru a investiga infracţiunile.
Sunt sigură că împreună cu Curtea Europeană de Justiţie vom constitui pilonul principal în justiţie şi vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept şi cetăţenii europeni”, a mai afirmat Laura Kodruţa Kovesi, conform digi24.
Pe data de 14 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a dat vot favorabil numirii Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.
Fosta șefă a DNA a fost mai întâi selectată dintr-o listă scurtă de trei candidați ce au fost propuși de către un comitet independent, după ce au analizat o întreagă listă de candidaturi.
Primul procuror-şef european va avea un mandat de şapte ani, iar domeniul său de activitate va fi acela de a construi structuri operaţionale şi administrative a EPPO, precum și stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.
Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi se va ocupa cu cercetarea, urmărirea penală și ulterior aducerea în fața justiției a tuturor celor care vor săvârși infracțiuni împotriva bugetului UE, precum fraudă, corupţie sau fraudă transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Până acum, 22 de state membre au fost de acord să se alăture Parchetului Public European (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).
Restul statelor membre UE – Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca – se vor putea alătura în orice moment vor dori.