Ignatul porcilor. De ce sunt sacrificați porcii cu precădere pe 20 decembrie
Startul sărbătorilor de iarnă este dat astăzi, 20 decembrie, cu Ignatul Porcilor – o sărbătoare care are numeroase tradiții și obiceiuri. Unii dintre români preferă însă să taie porcul în Ajun de Crăciun, dar în rândurile de mai jos veți descoperi de ce aceste animale sunt sacrificate cu precădere în ziua de 20 decembrie. Istoricii spun că ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi – egipteni, greci, romani – în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul.
Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului vechi ce se încheie, o nouă viaţă se naşte, aceea a Noului An. Tot astăzi, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaş al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei şi ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan.
Potrivit credinței vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstiţiul de iarnă. Astfel pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. Din popor a rămas legenda veche conform căreia în noaptea de Ignat, porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi sau visează cuţit, ceea ce constituie un semn că vor fi sacrificaţi.
Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnali, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănaturilor, titreaza ziarulunirea.ro. Mai mult, porcul însuşi era socotit ca întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi şi Anul Nou.
În zilele noastre, Ignatul porcilor este un prilej foarte bun de a-i aduna pe cei dragi înainte de a întinde masa îmbelșugată de Crăciun.
La fel ca în urmă cu sute de ani, și în prezent, în timpul desfăşurării obiceiului sacrificării porcului se respectă anumite reguli de timp şi spaţiu. Sacrificiul nu începe înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Tradiția spune că Ignatul porcilor trebuie să aibă loc pe lumină, pentru că doar lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei divină, spiritele malefice, care ar putea încerca să anuleze virtuţile sacrificiului. În plus, locul ales pentru tăierea porcului este purificat înainte; una dintre gospodine îl afumă cu tămâine și îl stropește cu agheasmă sau cu apa neîncepută ca să îndepărteze duhurile necurate.