Experții epidemiologi vin cu vești proaste despre COVID-19 și anunță că intensitatea cu care virusul se va răspândi nu va fi influențată de temperaturile ridicate
Experții epidemiologi vin cu vești proaste despre COVID-19 și anunță că intensitatea cu care virusul se va răspândi nu va fi influențată de temperaturile ridicate care vor urma să vină pe timpul verii.
Conform unui studiu realizat de specialişti de la Massachusetts Institute of Technology, temperaturile ridicate nu vor influenţa prea mult evoluţia virusului. Cercetărorii Qasim Bukhari şi Yusuf Jameel consideră că ”în cea mai mare parte a lumii, noul coronavirus nu îşi va diminua evoluţia în timpul verii”.
”În acest moment, acest virus atacă întreaga populaţie a lumii şi, din păcate, sosirea anotimpului cald nu va stopa epidemia. Astfel, distanţarea fizică, igiena, testarea şi consolidarea sistemelor de sănătate sunt singurele măsuri pe care orice naţiune le poate lua în prezent”, a spus şi Matthew Ferrari, profesor de biologie la Universitatea din Pennsylvania.
”Va fi o mică scădere a virulenţei răspândirii, dar nu putem discuta, sub nicio formă, de o suprimare a pandemiei. Virusul trăieşte bine-mersi în organismul uman la temperaturi de 36,5-37 de grade Celsius şi nu va fi influenţat de temperaturile ridicate, de vară”, susţine profesorul doctor Emanoil Ceauşu, conform Adevărul.
Experții au prezentat patru scenarii posibile în funcţie de măsurile la nivel de ţară, dar şi de coordonare a eforturilor de combatere la nivel global:
1. Scenariul mediu (cu o probabilitate de 50%): Virusul are sensibilitate sezonieră și ca atare va avea o transmitere mai slabă – dacă acestui factor îi adăugăm conformarea la restricţiile de mişcare şi distanţare socială, rezultatul este aplatizarea curbei. Transmiterea bolii are loc pe o perioadă mai mare de timp, însă nu sunt atinse vârfuri mari de creştere. Stimulentele guvernamentale accelerează redresarea economică: totuşi, la sfârşitul anului vom fi în recesiune economică.
2. Cel mai bun scenariu pe termen scurt (3 luni, cu o probabilitate de 10%): Virusul are o sensibilitate senzonieră foarte mare, astfel că transmiterea se reduce profund în sezonul cald. Pagubele economice se produc doar în prima jumătate a anului: pierderile economice globale nu depăşesc un trilion de dolari, echivalentul unei scăderi a PIB-ului global de maximum 1,2%.
3. Cel mai bun scenariu pe termen lung (peste 3 luni, cu o probabilitate de 20%): Virusul nu reacţionează la schimbările vremii. Măsurile din prezent nu sunt suficiente pentru aplatizarea curbei astfel încât sistemele sanitare să facă faţă. Guvernele ţărilor din G20 sunt forţate să-şi coordoneze politicile monetare şi fiscale şi să crească intervenţiile de stimulare economică. SUA şi China lasă deoparte neînţelegerile strategice şi coordonează umăr la umăr eforturile globale. Economia va suferi o contractare severă inevitabilă pe o perioadă de trei luni: Apoi guvernele vor lucra împreună pentru salvarea economiei – asta va contribui la planificarea unei ieşiri rapide din recesiune în 2021.
4. Cel mai rău scenariu (probabilitate de 20%): virusul nu e susceptibil la schimbări ale vremii. Guvernele sunt incapabile să coopereze pentru implementarea unor politici monetare sau fiscate coordonate: competiţiile strategice dintre SUA, China şi Europa se menţin şi naţionalismul prevalează. Consecinţa: restricţii de export şi afectarea serioasă a lanţurilor de distribuţie. Pieţele financiare se prăbuşesc şi lichidităţile se epuizează. Din cauza îmbolnăvirii muncitorilor, reluarea producţiei este întârziată: scade cererea pentru servicii şi bunuri neesenţiale. În următoarele trei luni, performanţa economică globală scade abrupt.
Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au creat o hartă 3D a coronavirusului și a proteinei țepoase care-l protejează. Virusul este, simplist spus, un material genetic învelit într-o capsulă de proteină țepoasă care îl ajută să se atașeze de celulele vii din organism.