În câteva decenii, verile vor deveni insuportabile
Anomaliile termice ale acestei ierni sunt doar un semn ale schimbărilor climei ce vor afecta România în acest secol, se arată într-o analiză realizată de Digi24.ro. Până la spre finalul acestui secol, agricultura va fi sever afectată, iar viața la oraș pe timpul verii va deveni aproape insuportabilă.
Anul trecut a devenit cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România și a fost marcat, totodată, de fenomene atipice pentru o climă temperat-continentală, așa cum este considerată cea din țara noastră: tornade la Călărași, temperaturi de 22 de grade în ianuarie.
Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) a publicat recent un studiu care arată că agricultura din România va fi crunt lovită de încălzirea climei, însoțită de secete prelungite care alternează cu furtuni violente.
„Primul trimestru al anului agricol 2019-2020 s-a caracterizat (în raport cu valorile medii multianuale) printr-o secetă severă (cu excepția regiunilor podișului Moldovenesc și Central Moldovenesc) și un regim termic extrem de călduros, în toate regiunile tării monitorizate”, se arată în raportul ASAS, citat de Digi24.ro.
Primele semne ale schimbărilor au apărut încă din anii 70, în Banat.
„Există o lucrare în arhiva institutului, semnată de Grigore Stere, în care se precizează că a început stepizarea Câmpiei de Vest. Acolo scrie așa: au apărut specii în biotipul Câmpiei Banatului care sunt specifice stepei. Este un proces care a început. Odată cu apariţia acestor specii, acestea sunt semnele pe care natura ni le dă pe termen lung. Acum aceste plante (specifice stepei) sunt extinse în mai multe locuri. Un exemplu este colilia, o plantă cu fire lungi, păroase, specifică pentru climatele uscate. Ea este expresia unor schimbări climatice majore”, spune președintele ASAS, prof.univ. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.
Temperaturile ridicate din lunile iulie-august au început deja să afecteze serios culturile de porumb, floarea-soarelui și soia. „Vara, la nivelul solului, în câmp, acolo unde e porumbul, sunt 60 de grade. Aceste plante nu s-au uscat de jos în sus, să zici că nu au avut apă, ci de sus în jos – asta înseamnă că am avut un raport ridicat între umiditatea aerului și temperatură”, a afirmat Tabără.
Seceta face ca recoltele să fie mai reduse și calitatea produselor să fie mai proastă.
Pardoxul este că perioadele de secetă sunt din ce în ce mai lungi, deși suma precipitațiilor anuale este mai mare. ”Problema e că repartizarea lor nu e uniformă. De pildă, ai perioade foarte lungi de secetă şi perioade foarte scurte de furtuni, unde cad 60-70, au fost şi 200 de litri pe metru pătrat”, a spus Tabără.
Scenariul sumbru este confirmat și de către Roxana Bojariu, șefa secției de Climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Valurile de caniculă vor fi din ce în ce mai lungi, mai ales în câmpiile din sud și din vest. Considerate acum o raritate, tornadele vor deveni ceva obișnuit. Primăvara va începe mai devreme, iar prima parte a toamnei va fi o perioadă asemănătoare lunilor de vară.
„Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă luna a anului de până la aproape de 4°C și o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 %, în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu. În acest caz, în condițiile scenariului pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8°C în lunile de vară (august), iar reducerea medie a cantității lunare de precipitații ajunge, vara, până la 33 % în intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990”, a afirmat Roxana Bojariu.
Temperaturile din timpul verii vor depăși constant 40 de grade, iar orașele vor fi în mod deosebit afectat din cauza mediului artificial creat, cu betonul și asfaltul care înmagazinează căldură. Astfel, există posibilitatea ca într-un oraș temperatura să fie și cu 10 grade mai mare decât în zonele rurale.
Iernile fără zăpadă nu vor fi o excepție. „Cantitățile medii sezoniere de zăpadă vor scădea puternic pe întreg teritoriul României. Scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi mai mare de 80% (comparativ cu perioada de referință octombrie-aprilie 1971-2001) în zonele din vestul, centrul și sudul României. În munți, reducerea este ușor mai mică, variind de la 60% la 80% la sfârșitul secolului XXI, în condițiile scenariului pesimist”, a declarat Bojariu.
Pentru a preveni distrugerea culturilor agricole, va trebuie să ne resemnăm cu plantele modificate genetic astfel încât să aibă nevoie de mai puțină apă și să devină mai rezistente la temperaturi mari. O a doua metodă va fi schimbarea calendarului de cultivare a planetelor. Valeriu Tabără a arătat că, la Șimnic, ca experiment, semănatul grâului a început încă din ianuarie, iar în mod constant semănarea culturilor timpurii, din martie-aprilie, va fi făcută pe viitor de la sfârșitul lui februarie.
Vom ajunge să cultivăm și plante pe care acum românii le consideră ”exotice”.
Pe viitor, fiecare picătură de ploaie va trebui folosită. „Nu ne permitem, nu avem voie să pierdem apa care ne vine în plus. Trebuie să o captăm. O parte din irigaţii să vină de la ploile formidabile din timpul verii. Această apă trebuie să se ducă undeva şi să fie acumulată. La dezvoltarea rurală, lângă conducta care o bag pentru apă uzată, mai pun una care îmi colectează precipitaţiile şi fac o acumulare lângă sat. Poate fi o cisternă”, a spus Valeriu Tabără evocând exemplul Australiei.
„Vom avea culturi tropicale. E creat deja un climat şi avem deja suficiente exemple de plante care erau de neconceput acum 20 de ani să fie cultivate în România. Kiwi! Avem ferme de kiwi! Eu am în curte, la Timişoara, am smochini, îi găseşti şi pe clisura Dunării, acum. Nu îngheaţă! Pomelo! Excepţional, extraordinar merge! Sigur, trebuie cultivat într-un anumit mod, dar rezistă până la -15 grade, fără probleme.Nu e exclus să avem, la un moment dat, condiţii bune de cultură a bumbacului. De cultură a susanului, pentru că, încet, încet, vom avea condiţii şi pentru susan. Şi orezul se va putea extinde”, a exemplificat președintele Academiei de Științe Agricole.