Actrița Selma Blair suferă de scleroză multiplă și a ales să vorbească recent despre boala sa! Dar ce este scleroza multiplă? Numită și scleroză în plăci, scleroză diseminată sau encefalomielită diseminată, aceasta este o boală inflamatorie în care tecile izolatoare ale celulelor nervoase din creier și măduva spinării sunt deteriorate.
Această deteriorare afectează capacitatea sistemului nervos de a comunica, producând o plajă largă de semne și simptome, incluzând handicapuri fizice, mentale și uneori probleme psihice.
Scleroza multiplă ia diferite forme, noi simptome apărând fie în atacuri sporadice (forme de recădere) sau agravându-se cu trecerea timpului (forme progresive). Între episoade, simptomele pot dispărea complet; totuși, adesea rezultă probleme neurologice permanente, în special în stadii mai avansate ale bolii.
În timp ce cauza bolii nu este clară, se crede că mecanismul ei ar fi fie o boală autoimună, fie un defect al celulelor care produc mielină. Printre cauzele propuse se numără factori genetici și de mediu, cum ar fi infecțiile. Scleroza multiplă este de obicei diagnosticată pe baza prezenței semnelor și simptomelor și a rezultatelor testelor medicale corespunzătoare.
Simptomele sclerozei multiple diferă de la o persoană la alta și se pot modifica pe măsură ce afecâiunea evoluează. Cele mai comune simptome ale sclerozei multiple sunt: Amorțirea și slabiciunea membrelor, care de regulă se petrece pe o singură parte a corpului, pierderea parțială sau totală a vederii, asociată cu durere la mișcarea ochilor, vedere dublă, senzație de șoc electric în special în timpul executarii unor mișcări ale gâtului, tremor, probleme de coordonare, vorbire neclară, oboseală, amețeli, probleme de natură intestinală.
Nu se cunoaște nici un tratament pentru scleroza multiplă. Diversele terapii urmăresc să îmbunătățească funcțiile după fiecare episod și să prevină noi episoade. Medicamentele folosite pentru a trata scleroza multiplă, deși au o eficacitate destul de mică, pot avea efecte adverse și pot fi greu tolerate. Numeroase persoane urmează tratamente alternative, în pofida lipsei de dovezi privind eficacitatea acestora.
Rezultatul pe termen lung este dificil de prognosticat; rezultatele bune se întâlnesc mai adesea la femei, la cei care dobândesc boala din tinerețe, la pacienții cu recăderi și la cei care au avut la început doar puține episoade. Speranța de viață este cu 5-10 ani mai mică decât la populația care nu suferă de această boală.
Conform datelor din 2008, între 2 și 2,5 milioane de oameni erau afectați la nivel mondial, incidența variind puternic în diferite regiuni ale globului și în funcție de populație. Boala debutează de obicei între vârstele de 20 și 50 ani, fiind de două ori mai des întâlnită la femei decât la bărbați.
Numele de scleroză multiplă se referă la cicatricile (sclerele —mai cunoscute sub numele de plăci sau leziuni) aflate în special în substanța albă a creierului și măduvei spinării. Scleroza multiplă a fost descrisă pentru prima oară în 1868 de Jean-Martin Charcot. Un număr de tratamente noi și metode de diagnostic sunt în curs de dezvoltare.