Cea mai puternică rugăciune de iertare a păcatelor în postul Paștelui
Rugăciunea pentru iertarea păcatelor este foarte puternică. Trebuie rostită în postul Paștelui cu smerenie și ajută orice credincios. De asemenea, se poate spune în fiecare zi, căci ce altă cale poate fi mai bună de a avea intimitate cu Dumnezeu decât rugăciunea? Mântuitorul nostru ne învață cum trebuie să ne rugăm și care este calea cu sârguință spre rugăciunea adevărată.
Iisus a arătat tuturor cum ar trebui să se roage pentru a dobândi harul lui Dumnezeu: „Tatăl nostru Care ești în Ceruri”. Mai presus de toate, trebuie să înțelegem că modul de a ne ruga, pe care El l-a lăsat lumii cadou, nu se bazează pe reguli. E cert că nu ajunge rugăciunea altfel la el respectând o rețetă, ci fiind sinceri, spunând cu sufletul curat cuvintele sfinte, nimic mai ușor.
„Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu, Păstorule şi Mielule, Care ai ridicat păcatul lumii şi ai iertat datoria celor doi datornici şi femeii celei păcătoase i‑ai dăruit iertare păcatelor ei, Cel ce ai dăruit vindecare slăbănogului împreună cu iertarea păcatelor lui, Însuţi, Stăpâne, uşurează, lasă, iartă păcatele, nelegiuirile, greşealele cele de voie şi cele fără de voie, cele cu ştiinţă şi cu neştiinţă, cele cu călcare de poruncă şi cu neascultare, ce s‑au făcut de robii Tăi aceştia (N).
Şi câte, ca nişte oameni purtători de trup şi vieţuitori în lume, au alunecat de au greşit, cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul, cu ştiinţă sau cu neştiinţă, în timpul nopţii şi în timpul zilei; sau sub blestem şi afurisenie de la arhiereu ori de la preot au căzut, sau înşişi pe sine s‑au blestemat, sau cu jurământ pe numele lui Dumnezeu s‑au jurat şi l‑au călcat; sau din mânia cea fără socoteală pe vreunul din creştini au afurisit sau au blestemat;
Sau nebuneşte au vorbit, sau au osândit, sau au clevetit, sau vorbe spurcate au vorbit, sau au pizmuit, sau au minţit, sau au ţinut minte răul; ori cu mânie s‑au pornit, ori s‑au mândrit, ori au viclenit sau camătă au luat, ori s‑au trândăvit, ori în deşert s‑au mărit, ori în iubire de argint au căzut, ori s‑au îmbătat şi au vărsat; Că Tu singur eşti fără de păcat şi ai putere a ierta păcatele şi Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Preasfântului şi bunului şi de‑viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.