Toată lumea vorbește în ultimele ore despre alegerile anticipate, iar subiectul a fost readus în centrul atenției după ce președintele României, Klaus Iohannis, a avut o întrevedere cu premierul Ludovic Orban pentru declanșarea acestora.
Pentru a fi demarate alegerile anticipate, e nevoie în primul rând de o majoritate parlamentară care să susțină asta, potrivit Constituției. Principala condiție pentru organizarea antedatată a alegerilor este să cadă doi premieri în Parlament.
Parlamentarii trebuie să refuze două propuneri de premier într-un termen de 60 de zile. Aceste respingeri duce automat la dizolvarea Parlamentului, iar alegerile anticipate urmează a fi organizate în maximum 3 luni de la dizolvarea Legislativului.
Se poate ajunge fie la căderea Guvernului printr-o moțiune de cenzură, fie la demisia premierului. Constituția prevede foarte clar, extrem de riguros, tot contextul în care pot fi realizate aceste alegeri.
În faza finală se aplică articolul 89 din Constituția României, după cum urmează: „După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
„În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”, mai scrie în legea fundamentală.
Există cel puțin trei motive pentru care președintele României Klaus Iohannis își dorește alegeri anticipate primăvara aceasta. Cele parlamentare, care urmează a stabili următoarea majoritate politică încredințată să formeze un guvern stabil ca susținere, ar putea fi organizate în același timp cu cele locale (alegerea primarilor și a șefilor de consilii județene).
Așadar, alegerile anticipate s-ar putea produce primăvara aceasta sau vara. Data pentru alegerile locale este în acest moment 7 iunie 2020, însă aceasta ar putea fi schimbată în funcție de mișcările de pe scena politică.
Revenind la motivele președintelui, pot fi enumerate cel puțin trei: consolidarea imaginii sale ca lider de facto absolut al țării, fiind persoana cu cele mai multe voturi, înlăturarea partidelor care pot pune în pericol PNL, precum USR și PSD și, nu în ultimul rând, necesitatea de a instaura o stabilitate politică în contextul european și internațional actual.
Iohannis vrea să profite de această perioadă cât se mai bucură PNL de încredere, căci, așa cum se știe, orice guvern, indiferent din cine este compus, se erodează în cel mult unul-doi ani, iar PNL încă se mai bucură de o părere favorabilă din partea electoratului.