FNATIK îți spune ce este bine să faci de Sânziene, ca să îți meargă bine tot anul, să fii plin de belșug, iar partenerul de viață să te iubească ca în prima zi! Sânzienele se sărbătoresc, în tradiţia populară, în ziua Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, sărbătoare creştină celebrată în fiecare an la 24 iunie.
Frumoasele, Zânele, Drăgaicele, Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului. Așa se mai numesc Sânzienele, în funcție de regiune. Chiar dacă au denumiri diferite, ele fac același lucru. Potrivit credinţei populare, în această noapte, porțile cerului se deschid, iar Sânzienele încep să cânte şi să danseze în cete, de obicei în număr impar.
Noaptea este una magică, iar Sânzienele se prind în horă, în plin câmp, însă nu este bine să le vezi, deoarece îți poți pierde mințile. Chiar dacă nu le vezi, se spune că este bine să le păstrezi tradițiile, deoarece își pot schimba imediat comportamentul și în loc de bunăstare și rod, îți pot aduce contrariul!
În noapte de sânziene, lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană şi pentru aceasta se fac practici de pomenire a morţilor numite Moşii de Sânziene, când se deretică mormintele, se pun flori, se aprind lumânări şi se dă de pomană la cimitir. Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprind focuri, peste care aruncă substanţe puternic mirositoare, apoi se buciumă şi se strigă în jurul lor.
Sărătoarea Sânzienelor a fost dintotdeauna aşteptată cu nerăbdare de fetele tinere. Ele fie strângeau flori de sânziene pentru a le pune sub pernă în noaptea dinainte, pentru a-şi visa ursitul, fie îşi făceau cununi din aceste flori, pe care le lăsau în noaptea respectivă în grădină. Dacă le găseau dimineaţa pline de rouă, era semn sigur de măritiş.
Din flori de sânziene şi din spice de grâu, fetele tinere împletesc cununi, pe care le poartă pe cap în ceremonialul numit Jocul Drăgaicei, reprezentând zeiţa agrară. Cununile sunt păstrate până în anul următor, agăţate la uşa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porţilor, la pietrele de hotar şi pe crucile mormintelor, cu semnificaţia de a apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice, dar și de grindină, inundaţie, furtună și alte fenomene extreme ale naturii.