CCR anunță decizia pe 12 martie
Sesizarea președinților Camerelor privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlament și președinte va fi judecată pe 24 februarie de către Curtea Constituțională, au afirmat surse din CCR, citate de Agerpres.
Marcel Ciolacu și Titus Corlățean au sesizat Curtea în legătură cu faptul că președintele Iohannis a desemnat drept candidat de premier aceeași persoană care a pierdut deja încrederea Parlamentului printr-o moțiune de cenzură.
Judecătorii constituționali au decis să se pronunțe în această speță pe 24 februarie, în aceeași zi în care urmează să se dea votul de încredere pentru guvernul Orban 2 în plenul reunit al Parlamentului.
În sesizarea trimisă CCR se spune că, prin desemnarea lui Orban pentru a doua oară, au fost încălcate principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a.
”De asemenea, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate”, mai precizează sesizarea.
Semnatarii sesizării susțin că dizolvarea Parlamentului este un mijloc prevăzut de Constituție pentru soluționarea unei crize guvernamentale generate de incapacitatea forului legislativ de a învesti un alt guvern, nu o etapă premergătoare alegerilor anticipate, așa cum a spus șeful statului.
Acesta i se impută că dorește explicit ca actuala criză politică să se prelungească dincolo de cele 60 de zile după care poate dispune dizolvarea Parlamentului.
”Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, semnalăm că este necesar, totodată, a se stabili conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale”, se mai arată în text.
Premierul Ludovic Orban a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 februarie, însă președintele Klaus Iohannis l-a desemnat tot pe el să încerce formarea unui alt guvern.