Care sunt primele 5 semne că suferi de anxietate
Anxietatea este, cităm, „subsatntiv feminin care definește stare de neliniște, de așteptare încordată, însoțită de palpitații, jenă în respirație etc., întâlnită în unele boli de nervi. Din francezul anxiété, latinescul anxietas, -atis”, conform dexonline.ro.
În ciuda acestei definiții îngrozitoare, anxietatea este o „emoţie umană trăită de toţi oamenii la un moment dat, o stare normală şi trecătoare”, încearcă să ne liniștească csid.ro, adică, în traducere exactă „Ce se întâmplă doctore?”, site-ul cunoscutului medic Oana Cuzino. Periculoasă este când se transformă în atacuri de panică. Pentru a nu ajunge acolo trebuie să fii atent/atentă la starea ta generală și să-ți analizezi cu multă obiectivitate comportamentul de zi cu zi.
Anxietatea, ca orice stare anormală (să ne scuze csid.ro…), orice tulburare a organismului, este precedată de anumite simptome pe care este bine să nu le ignori. Dar nici să nu exacerbezi o oboseală obișnuită la majoritatea dintre noi într-o catastrofă. Somnul trebuie să fie primul „leac”, dar și primul simptom că e ceva în neregulă. Pentru că, da, somnul, de fapt problemele cu somnul pot fi un simptom că te „grăbești” spre o stare de anxietate. Așadar…
Imposibilitatea de a adormi, sau de a avea un somn neîntrerupt, sau, în cazul în care reuşeşti, totuși, cu greu, să adormi, te trezeşti foarte agitat, pulsul sare de sută, inima îți bubuie în piept şi nu te poţi calma nicicum, atunci ai mare grijă, toate astea pot fi un simptom al anxietății. Dacă nu poți pune geană pe geană nopți de-a rândul de neliniște, griji, agitație fără un motiv imediat foarte important, ca un examen, un interviu, un discurs, o călătorie mai lungă, asta poate fi un început de tulburare anxioasă. Conform statisticilor, cam 87% dintre persoanele cu tulburare anxioasă generalizată suferă de tulburări de somn.
Tensiunea musculară aproape continuă, manifestată, de exemplu, prin încleştarea maxilarului, strângerea pumnilor sau încordarea muşchilor de la picioare, este un semn clar că ești aproape de anxietate.
Anxietatea, chiar dacă porneşte de la „mansardă”, se manifestă adesea prin probleme digestive persistente. Sindromul de intestin iritabil, manifestat prin crampe stomacale, balonări, gaze, constipaţie sau opusul, diaree este, ca să spunem așa, „anxietatea” tractului digestiv. Permanentizarea sa este clar un pas spre o stare de tulburare anxioasă generalizată.
Cel mai răspândit tip de anxietate, și anume tulburarea anxioasă generalizată, este însoțită mai ales de griji exagerate 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru toate probleme, oricât de mici ar fi. Neliniştea, starea de agitaţie şi de nervozitate care ține mai mult de 6 luni, însoţită și de oboseală, de exemplu, este, de fapt, anxietate.
O persoană anxioasă nu este niciodată sigură de deciziile pe care trebuie să le ia, nu este capabilă, de fapt, să ia nicio decizie, o macină tot timpul dubiile. Iar această nesiguranță, neîncredere în sine vine „braț la braț” cu teama că toată lumea e cu ochii pe respectiva persoană, care, se pierde, roșește, transpiră, tremură, o năpădesc stările de greață, nu mai poate scoate niciun cuvânt… Aceste stări agravându-se, fac dificile relațiile cu cei din jur, nu mai vorbim de cele noi, dar sunt în pericol să se destrame și cele vechi.
Bomboana pe colivă, dacă permiteți o astfel de exprimare, în cazul unei stări de anxietate generalizată este atacul de panică, „anunțat” de următoarele simptome (cele mai frecvente):
„Sindromul colonului iritabil, o boală caracterizată de dureri de stomac, crampe, balonare, gaze intestinale, constipație sau diaree, este practic o anxietate care se face simțiă prin intermediul sistemului digestiv” – Sally Winston, doctor în psihologie, director al Institutului de Tulburări Anxioase şi Stres din cadrul Universității Towson, Maryland, SUA
„Persoanele cu anxietate cronică au tendința de a a-și face griji cu zile sau săptămâni înainte de un eveniment. Iar dacă reușesc totuși să treacă prin această experiență, sfârșesc prin a se gândi zile și săptămâni la felul cum i-au perceput ceilalți după acel eveniment” – Sally Winston, doctor în psihologie, director al Institutului de Tulburări Anxioase şi Stres din cadrul Universității Towson, Maryland, SUA
„Dacă frica de orice eveniment ce urmează devine copleșitoare, distrugătoare și cu mult supradimensionată în raport cu evenimentul implicat, atunci este vorba deja de o fobie, care este tot o formă de anxietate” – Sally Winston, doctor în psihologie, director al Institutului de Tulburări Anxioase şi Stres din cadrul Universității Towson, Maryland, SUA