Calendar ortodox 4 martie. Creștinii ortodocși îl pomenesc în această zi pe Sfântul cuvios muncenic Conon, care a trăit pe vremea sfinților apostoli. Deși părinții l-au căsătorit, el a preferat să trăiască în feciorie alături de soția lui. El L-a făcut pe Dumnezeu cunosct închinătorilor la idoli, dar a fost prins la porunca ighemonului Magnus și bătut. A fost scăpat de mulțime și dus la casa lui, unde a mai trăit doi ani, apoi a plecat la Dumnezeu.
Tot în această zi mai este pomenit și preacuviosul părinte Marcu monahul (Ascetul), făcătorul de minuni. A studiat Scripturile și a ajuns la desăvârşirea cea mai înaltă în sihăstrie şi în virtute. A făcut nenumărate minuni, iar odată, când la el a venit o hienă sălbatică ce avea cu ea un pui orb, părintele Marcu i-a redat acestuia vederea. Hiena i-a adus după câteva zile în dar o piele de berbec, dar părintele nu a primit-o, pentru că aceasta nu i-a făgăduit că nu va mai ataca oile oamenilor.
Se spune că preotul mănăstirii nu a dat niciodată Sfintele Taine monahului Marcu, ci un înger era cel care îl împărtășea, iar capul lui era luminat pe dinăuntru de Duhul Sfânt.
Calendar ortodox 4 martie. În această zi este pomenit Sfântul cuvios mucenic Conon. Potrivit sinaxarului calendarului ortodox, „Sfântul Conon a trăit pe vremea sfinţilor apostoli. Era fiul lui Nestor şi al Nadei, dintr-un sat numit Vidani. Părinţii săi, la vremea cuvenită l-au căsătorit, dar el a dorit să trăiască cu femeia lui în feciorie. Se zice că însuşi arhanghelul Mihail l-a învăţat credinţa în Hristos, l-a botezat în numele de viaţă făcătoarei Treimi, l-a împărtăşit cu Preacuratele Taine şi i-a dat puterea de a săvârşi lucruri minunate. Drept aceea el a plecat şi pe femeia lui Ana (căci aşa se numea aceasta), să fie de un gând cu dânsul şi să trăiască laolaltă în feciorie şi a botezat şi pe părinţii lui, după ce i-a adus mai întâi la credinţa lui Hristos. Apoi, a înduplecat pe tatăl său Nestor să sufere mucenicia pentru Hristos. Pe închinătorii la idoli care voiau să aducă jertfă unui demon întunecat şi necurat ce se găsea într-o peşteră, i-a făcut să cunoască pe Dumnezeul tuturor.
Sfârşitul său mucenicesc a fost astfel: când ighemonul Magnus a venit în ţinutul acela, aducând cu sine poruncile împărăteşti, sfântul a fost prins şi adus înaintea lui, şi a fost bătut cumplit. Când mulţimea a auzit despre aceasta a alergat ca să scoată pe sfânt din mâinile ighemonului şi să-l pedepsească pe acesta pentru fapta făcută. Ighemonul aflând aceasta, a fugit; iar mulţimea dezlegând pe sfânt şi ştergându-i rănile de sânge, l-a adus la casa lui, unde a mai trăit doi ani, după care s-a mutat către Domnul.”