Sfinții Cosma și Damian. Sursa foto: doxologia.ro
În prima zi a lunii noiembrie, credincioșii din întreaga țară săvârșesc pomenirea sfinților Cosma și Damian, fii Teodotei din Asia. Potrivit calendarului ortodox, cei doi fani au rămas orfani de tată la o vârstă fragedă, fiind crescuți de mama lor, care i-a educat în spriul evlaviei creștine. Și-au dedicat întreaga viață propovăduirii cuvântului Domnului și, mai mult decât atât, nu au ezitat niciodată să-i ajute pe semenii aflați în nevoie.
„Tatăl lor care era necredincios a murit când ei erau încă copii. Mama i-a crescut în evlavia creştină. Prin exemplul vieţii ei şi prin citirea cărţilor sfinte, Sf. Teodota a păstrat puritatea vieţii copiilor ei prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu, ajutîndu-i să devină bărbaţi virtuoşi şi drepţi. Educaţi şi formaţi ca doctori, ei au primit în dar harul vindecării trupurilor şi sufletelor bolnave prin puterea rugăciunii. Ei vindecau chiar şi animale. Din iubire curată faţă de Domnul şi faţă de semeni ei nu luau niciodată plată pentru serviciile lor, respectînd porunca Mântuitorului Nostru Iisus Hristos care a spus: „În dar aţi luat, în dar să daţi” (Mt. 10:8).
Faima Sf. Cosma şi Damian s-a răspândit în toată regiunea şi oamenii i-au numit doctori fără de arginţi. Odată, sfinţii au fost chemaţi la căpătâiul unei femei foarte grav bolnave, pe nume Paladia, care nu a mai găsit vindecare la nici un doctor. Cei doi sfinţi, numai prin credinţă şi puterea rugăciunii au reuşit să o vindece pe Paladia, care s-a sculat perfect sănătoasă şi a dat slavă lui Dumnezeu. Dorind să-i răsplătească pentru binele făcut, Paladia s-a îndreptat spre Damian, arătîndu-i trei ouă şi zicînd: „Ia acest dar în numele Sfintei Treimi Dătătoare de Viaţă, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.” Auzind numele Sf. Treimi doctorul fără de arginţi nu a îndrăznit să refuze”, se arată în calendarul creștin ortodox.
Tot pe 1 noiembrie se săvârșește îl pomenirea sfântului mucenic Erminingheld, fiul regelui goților Liuvingheld. Acesta și-a îndrumat semenii pe calea credinței, în ciuda chinurilor groaznice pe care a fost nevoit să le îndure de-a lungul vieții sale.
„Acesta s-a născut din tată ce se chema Liuvingheld, regele goților celor mai dinlăuntru, care cu tot neamul lui era arian. Deci învatându-se dreapta credință de la Leandru episcop ortodox și mâniindu-se tatăl sau pentru această, îl lua și cu bine și cu rău în toate zilele, iar sfântul era neschimbat și nebiruit.
Pentru care lucru întâi l-a lipsit tatăl sau de moștenirea împarateasca și, legându-i mâinile și picioarele, l-a închis într-o temniță întunecata. Deci fiind Praznicul Paștilor, a trimis tatăl sau pe popa cel arienesc să-l ispitească să se plece să-l cuminece cu tainele arienesti; dar el nu s-a plecat, ci, scârbindu-se, l-a gonit”, se arată în calendar.