Boboteaza este prima mare sărbătoare creștină a anului, prăznuită pe 6 ianuarie, mai importantă și cu semnificații mai adânci decât Sfântul Vasile, sărbătorit pe 1 ianuarie. Boboteaza este botezul lui Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul (celebrat pe 7 ianuarie) în apele râului Iordan, petrecut înainte ca Mântuitorul să pornească în lume pentru a propovădui credința în Dumnezeu și a face minunile cunoscute de toți creștinii. Iisus Hristos avea la acea vreme 30 de ani, vârsta considerată de evrei vârsta maturității.
Boboteaza reprezintă, calendaristic, încheierea celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Crăciunul, care prăznuiește naşterea Mântuitorului Iisus Hristos „într-un mic sălaș din acel oraș, cum au spus proorocii” și cum spune poate cel mai cunoscut colind, „O, ce veste minunată!”.
Vechile cărți creștin-ortodoxe spun că atunci când Sfântul Ioan Botezătorul a săvârșit botezul Mântuitorului Iisus Hristos, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a se opune procesiunii. Atunci Dumnezeu Tatăl le-a poruncit preoţilor să sfinţească apele. Toate apele. În consecință, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. Numele de Epifania sau Teofania al Bobotezei vin de la faptul că la botezul Mântuitorului Iisus Hristos, s-a arătat lumii pentru pentru întâia dată Sfânta Treime: glasul Tatălui s-a făcut auzit din Ceruri, Fiul a fost botezat în râul Iordanului, iar Sfântul Duh s-a pogorât asupra Lui în chip de porumbel.
Așadar în fiecare an pe 6 ianuarie preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli. Preoţii sfinţesc cu ajutorul Agheasmei Mari crucile şi troiţele, casele credincioșilor, curțile, cotețele, grajdurile, grădinile și culturile pentru a le feri de relele provocate de Necurat. Iar dacă stropirea cu agheasmă este nu numai permisă, dar chiar o tradiție, nu este bine, în schimb, să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”, potrivit superstiţiilor din popor. Bătrânii spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.
De aceea, femeile nu spală rufe în ziua de Bobotează, dar nici în următoarele 8 zile până la sfârșitul praznicului Bobotezei, fiind considerat mare păcat să se pângărească şi să se murdărească apele care tocmai ce au fost sfinţite. Tot 8 zile de la sfințire, în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, credincioşii iau o gură din apa sfinţită în timp ce se închină.
Apa sfințită luată de la biserică are puteri miraculoase și nu se strică, de aceea este bine să fie pusă şi în mâncare. Din bătrâni se spune că mâncarea sau băutura în care se pune aghiasmă nu se alterează. Tradiția spune că dacă te dai cu agheasmă pe frunte şi faci semnul crucii în fiecare dimineață, înainte să mânânci sau să bei ceva, Dumnezeu te va ocroti de primejdii.
Atenție: este mare păcat să bei din agheasmă după ce ai mâncat, să o verşi sau să o arunci, apa fiind sfinţită prin harul Sfântului Duh şi prin rugăciunile preoţilor. După 14 ianuarie, apa sfinţită se păstrează la icoane, într-o sticluţă curată, cu un fir de busuioc în ea. Din apa sfințită se ia la marile sărbători religioase, după spovedanie şi în zilele de post pentru a întări credinţa.