Au trecut 30 de ani de la Revoluție și nici până în ziua de azi nu există vinovați pentru morții de la evenimentele din decembrie 1989. Pentru unul din tinerii care a murit în fața Sălii Dales, primele minute de libertate au fost și ultimele.
Pe 21 decembrie, acum 30 de ani, au murit Ruxandra, Violeta, Florin, Vinerian, Mihai, Cristi și Radu. Despre cei șapte tineri, care au murit împreună, toată lumea are numai cuvinte de laudă pentru că au fost primii eroi care au plătit cu viața schimbarea regimului comunist.
Gabriela Dimofte, iubita de la acea vreme a lui Radu, a scris o postare care s-a viralizat imediat pe rețeaua de socializare Facebook.
„Dragă Radu, Azi se împlinesc 30 de ani de când ai fost strivit de un tanc-amfibie , la ora 17.00, în fața sălii Dales din București… Ai fost prima mea iubire…din aceea pură cum obișnuiau să practice generațiile demodate. Îmi amintesc cum am aflat că nu mai ești..”, își începe scrisoarea virtuală Gabriela.
„Am coborât să cumpăr pâine și am zărit un steag negru arborat la scara blocului tău. Mi s-a spus că a murit un tânăr care locuia acolo. În clipa aceea mi s-au înmuiat genunchii … În câteva minute prietenii comuni mi-au confirmat bănuielile sumbre. Am dus pâinea acasă iar apoi am pornit de nebună pe străzi pentru că trebuia să mă mișc perpetu ca să nu mă prăbușesc…”, mai scrie Gabriela.
„După câteva zile, când ai fost adus acasă, am venit să te văd. Ți-am luat și flori, ca să fiu în rând cu lumea.. Nu prea mai semănai cu tine, băiatul frumos și mândru pe care îl știam. Erai cosmetizat atât cât s-a putut, pentru că fuseseși mutilat de impact. Acela a fost momentul când am conștientizat pentru prima dată cum e să pierzi pe cineva definitiv, iremediabil….și tot atunci a avut loc în consecință o schimbare majoră în felul meu de a fi”, a continuat femeia.
„Din acel moment am conștientizat cât de important este se verbalizăm ceea ce simțim …la timpul potrivit. Lucrurile s-au schimbat pe aici de când nu mai știi tu…”, continuă Gabriela.
„Sunt cu nervii la pământ, stereotipată și în general pierdută… Și nu, nu îți mulțumesc pentru că ai murit! Mai bine trăiai și mă invitai la o plimbare prin parc, fața telefon mobi… Mai bine făceai copii..Ai fi fost un tată minunat. Știu asta. Mai bine stăteai naibii liniștit ca să îți pot da un telefon și să îți aud vocea! Mai bine ne lăsai fără portocale și șunca de praga. M-am săturat de ele, acum că le am!”, și-a încbeiat Gabriela scrisoarea.