100 de ani de la unirea Bucovinei cu România! Ședința solemnă, la Iași

Se împlinesc 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Țara Mamă. În urmă cu 100 de ani, în 1918, 74 de membrii din cadrul Consiliului Național au demarat lucrările Congresului General al Bucovinei. Acestea s-au înfăptuit în sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe și s-au numit “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”. Pentru aceasta, sprijinul militar al Guvernului României a sărit în ajutor Consiliului Național Român, astfel a fost convocat Congresul general al Bucovinei.

Totul s-a petrecut între 15 și 28 noiembrie 1918. În cadrul Congresului au fost prezenți 74 de delegați din Consiliul Național Român, din partea Ucrainei au venit 13 delegați, din Germania 7, iar din partea Poloniei au fost prezenți 6. Moțiunea cerea “unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, regatul României”.

100 de la unirea Bucovinei cu România!

„După sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-a prăbușit și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul la libera hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdile dezrobirii noastre. De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.”

La începutul anului 1919 a început procesul pentru recunoaşterea făuririi României Mari, dar pe baza unor tratate internaţionale. Închiderea Congresului a fost văzută altfel: „…un cortegiu impunător a pornit la Primărie. Aici a vorbit dl Iancu Flondor, anunțând alipirea Bucovinei la Patria Mumă. A vorbit apoi primarul orașului [Gheorghe] Șandru, care a anunțat populațiunea că în semn de comemorare piața din fața Primăriei se va numi de astăzi înainte Piața Unirea.” Din păcate, atunci, Rusia Sovietică nu avea o impresia bună despre unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, astfel că a adus de multe ori discuţii privind unirea celor două provincii cu România.

”Iancule, grăbește Unirea Bucovinei cu România, că pierdem Ardealul”

Iancu Flodor a fost cel care a fost de un ajutor imens la unirea Bucovinei cu regatul României, fără acesta, unirea ar fi întârziat, conform celor lăsate în urmă de Dumitru Covalciuc. Dumitru i-a trimis lui Iancu Flodor importanța existenței sale în câteva rânduri, într-o scrisoare,în care i-a spus doar: ”Iancule, grăbește Unirea Bucovinei cu România, că pierdem Ardealul”.