Inimioare de pluş, bijuterii, bomboane de ciocolată, flori, felicitări şi cine la lumina lumânărilor. Cupluri îmbrăţişate, ţinându-se de mână şi sărutându-se parcă mai mult decât în orice altă zi a anului. Pentru unii, chiar un prilej pentru a pleca într-o vacanţă în doi. Aşa arată acum sărbătoarea internaţională a dragostei – Valentine’s Day.
Atât de mult i-a fascinat pe români această „celebrare de import”, încât au dat uitării autohtonul Dragobete şi au adoptat-o. Pe scurt, îndrăgostiţii se bucură de Valentine’s Day, comercianţii speculează această manifestare a dragostei, iar toţi uită originile macabre ale obiceiului, scrie descopera.ro.
Chiar dacă obiceiurile sărbătorii moderne de Valentine’s Day îşi au originile în Marea Britanie, americanii sunt cei care cheltuiesc miliarde de dolari pe 14 februarie pentru a-şi arăta iubirea faţă de jumătăţile lor. Anul acesta, se estimează că ei vor cheltui 19 miliarde de dolari pe bijuterii, dulciuri şi pe seri petrecute în oraş. Astfel, fiecare american amorezat va scoate din portofel 143 de dolari de Valentine’s Day, cu 10 dolari mai mult decât anul trecut.
Nici românii nu ţin cont de bani atunci când vine vorba despre Ziua Îndrăgostiţilor. Pe lângă sumele pe care îi vor cheltui pe cadouri şi pe flori, ei sunt aşteptaţi să plătească echivalentul a 2,2 milioane de dolari pentru a pleca în mici vacanţe de weekend alături de jumătăţile lor.
Începuturile macabre ale Sfântului Valentin
În ciuda eforturilor pe care îndrăgostiţii le fac pentru a arăta cât mai bine de Valentine’s Day, pentru a-şi impresiona partenerii cu cele mai potrivite cadouri şi pentru a face cele mai romantice gesturi, puţini sunt cei care ştiu adevărul puţin macabru al acestui obicei. Şi mai puţini sunt cei care ştiu că îl pot vizita pe Sfântul Valentin, patronul iubirii pe care îl celebrează pe 14 februarie, şi că pentru români Valentine’s Day este o sărbătoare fără sărbătorit.
Romano-catolicii au fost cei care au început să prăznuiască pe 14 februarie pe Sfântul Valentin, dar nu unul singur, ci trei. Sărbărtoarea este atribuită astfel mai multor martiri pe lume Valentin. Primul dintre aceştia, cel mai cunoscut şi cel asociat în principal cu data de 14 februarie, a fost un preot care slujea în Roma în perioada domniei Împăratului Claudius II, supranumit „Claudius cel Crud”.
Împăratul avea nevoie de cât mai mulţi soldaţi în armata sa şi credea că bărbaţii romani evitau să urmeze calea acesteia pentru că erau prea ataşaţi de soţiile lor şi se temeau pentru soarta lor în cazul în care îşi pierdeau viaţa în luptă. Pentru a se asigura că tinerii nu vor avea o astfel de mentalitate, Claudius cel Crud a interzis nunţile.
Preotul Valentin l-a sfidat, însă, şi a continuat să oficieze, în secret, căsătorii între tineri îndrăgostiţi. El a fost prins însă şi încarcerat. În cele din urmă, acesta a fost bătut cu nuiele şi cu pietre, iar apoi executat prin decapitare în anul 269. Două legende vorbesc despre ultimele momente ale vieţii acestui martir. Prima dintre acestea spune că preotul i-a lăsat un bilet fiicei unuia dintre judecătorii care urmau să îi dicteze soarta şi l-a semnat „De la Valentinul tău”, expresie preluată şi folosită în zilele noastre în felicitările pe care îndrăgostiţii şi le dau (forma „From Your Valentine” din limba engleză a fost extensiv popularizată). O altă legendă spune că fiica judecătorului era oarbă şi că preotul a făcut un miracol înainte să fie ucis, respectiv că a făcut-o să vadă din nou prin puterea rugăciunii sale.
După mai bine de 200 de ani de la moartea sa, preotul a fost considerat martir, iar Papa Gelasius a hotărât sărbătorirea acestuia pe data de 14 februarie, înlocuind astfel Lupercalia, o sărbătoare păgână a iubirii.
Moaştele Sfântului Valentin sunt păstrate în mai multe lăcaşuri de cult. Craniul încununat cu flori al martirului este expus în Bazilica Sf. Maria din Roma, în timp ce alte moaşte au ajuns la o biserică din Dublin
Al doilea martir cu numele de Valentin sărbătorit în aceeaşi zi este Valentin din Terni, un fost episcop devenit ucis în vremea Împăratului Aurelian. Moaştele sale sunt depuse la o bazilică din Terni, Italia. Catolicii vorbesc însă şi de un al treilea Valentin sărbătorit pe 14 februarie. Se cunosc puţine detalii despre viaţa acestuia, în afară de faptul că el ar fi murit în Africa. Capul său este expus şi astăzi într-o biserică din Winchester.
Jack Valentine, un Moş Crăciun al dragostei
Britanicii au fost cei care au transformat vechea sărbătoare într-un prilej de manifestare a dragostei. Ei îşi trimiteau felicitări şi dăruiau flori şi ciocolată.
În perioada victoriană, cei din Norfolk, regiune din estul Angliei, au pus bazele unei tradiţii speciale care se păstrează şi astăzi. Este vorba despre Jack Valentine, un Moş Crăciun al dragostei care lăsa, pe ascuns, cadouri îndrăgostiţilor şi copiilor.
Nu se cunoaşte cu exactitate cum a apărut Jack Valentine, dar acesta continuă se se bucure de popularitate în rândul locuitorilor din acest comitat.
Sfântul Valentin la români
Sărbătoarea de Valentine’s Day este pentru români una fără sărbătorit. În calendarul ortodox, pe data de 14 februarie nu este celebrat Sfântul Valentin, ci Sfântul Cuvios Auxenţiu, Maron şi Avraam, Sfântul Filimon şi Episcopul Gazei.
Pentru ortodocşi, Sfântul Ierarh Mucenic Valentin, episcopul Umbriei, este Valentin din Terni pentru romano-catolicilor. El este pomenit însă vara, pe 30 iunie, nu la începutul anului. Acesta a fost încarcerat, torturat şi decapitat, iar o parte din moaştele sale se găsesc şi la Biserica Delea-Nouă Calist din Capitală.
El nu este însă singurul care poată numele de Valentin şi este recunoscut de Biserica Ortodoxă. Pe 24 octombrie sunt prăznuiţi Sfinţii Mucenici Marcu, Sotirih şi Valentin, pe 16 februarie şi pe 24 aprilie Sfântul Mucenic Valentin, pe 6 iulie Sfântul Valentin Preotul, iar de 10 februarie şi pe 18 februarie Sfânta Muceniţă Valentina.
Sursă: www.dcnews.ro