Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir se sărbătorește pe 26 octombrie. Hagiografia tradițională spune că Sfântul Dumitru a fost un soldat cu rang de ofițer care a trăit în secolul al III-lea în cetatea Salonicului, în Grecia, pe vremea împăratului Dioclețian (284-305). Provenea dintr-una dintre cele mai nobile familii din Macedonia și era vestit nu doar pentru frumusețea fizică, ci și pentru bunătatea și înțelepciunea sa. În timpul prigoanei anticreștine sub conducerea împăratului amintit, pentru că „l-a mărturisit” pe Iisus Hristos, a fost ucis cu lancea și martirizat pe la anul 306.
Atenție: nu confundați Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir cu Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov), cinstit de Biserica Ortodoxă Română la 27 octombrie! După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir este ultima și cea mai importantă sărbătoare religioasă a toamnei și, conform superstițiilor pastorale, reprezintă începutul iernii.
Această mare sărbătoare creștinească este cinstită de creștini cu multe tradiții și obiceiuri. În popor se spune că Sfântul Dumitru usucă plantele, dezfrunzeşte pădurile și „descuie” iarna, căldura dispare în pământ și încep gerurile. La țară, se tunde coama cailor tineri ca să crească frumoasă și bogată, iar caii să fie feriți de boli și accidente. Sfântul Dumitru mai este și „patronul” ciobanilor, ziua în care aceștia „află” cum va fi iarna. Păstorii își pun cojocul în mijlocul oilor dacă pe el se culcă o oaie neagră, iarnă va fi blândă, dar dacă se culcă o oaie albă, iarna va fi una grea, aspră.
Cel mai spectaculos obicei, „săvârșit” în ajun, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, este, fără nicio îndoială, „Focul lui Sâmedru” (sau focurile vii): se aprind focuri mari în curți sau pe dealuri, peste care sar copii și tinerii ca să fie sănătoși, feriți de necazuri și boli, iar cei mai mari să-și găssească ursita cu care să se căsătorească. Rolul focului este să alunge fiarele sălbatice, având, însă, și puteri roditoare, așa că, dupa ce este stins, cenușa este aruncată în grădini și pe ogoare.
Sfântul Dumitru are și „paleta” sa de interdicții. Femeile sunt cele mai „vizate”. Nu au voie să spele, să coase, să facă mâncare la cuptor, să se pieptene, să se macheze sau să se coafeze. În niciun caz să se fălească, Doamne ferește, cu hainele pe care le poartă, adică să facă „parada modei” cu alte cuvinte, păcat mare! Nerespectarea acestor interdicții duce la un an dificil, cu probleme de bani, boli în casă și neînțelegeri cu soțul. În schimb trebuie să faă pomană cu grâu fiert cu unt, lapte sau brânză în primul rând, dar sunt bine primite orice fel de mâncăruri și alimente.
Apoi cine are împrumuturi trebuie să le achite de Sfântul Dumitru și să nu mai facă altele noi cel puțin 6 luni. Culcați-vă înainte de miezul nopții ca să fiți plini de viață, energie și noroc următorul an! Cei care vor adormi abia după ora 24 vor fi timp de 12 luni mahmuri, moroconoși, bolnăvicioși și irascibilii. Și nu uitați cumva: nu trebuie sub nicio formă să semănați… usturoi după Sfântu Dumitru căci numai pagubă și boală va aduce în casa voastră tot anul care urmează!
340.000 (cu aproximație) de români își serbează onomastica de Sfântul Dumitru.
280.462 dintre bărbați, majoritatea, se numesc Dumitru, 8.503 Mitică, 5.422 Dimitrie, 1.218 Dumitrache, 548 Mitu, 252 Mitru, 212 Dimitri / Dimitre, 108 Mitrea
33.688 dintre sărbătorite poartă numele de Dumitra, majoritatea, apoi mai sunt 6.494 Dumitrița / Dimitrița, 389 Dumitrica, 366 Dumitrana, 330 Demetra, 69 Mitrița