Aproximativ 1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.
„Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.
Protestatarii afişează bannere şi pancarte cu sloganuri precum „Isărescu neagă declaraţia de avere/ ANI, tu nu mai ai putere?”, „Isărescu dictator, avocatul băncilor!”, „BNR reglementează doar cum băncile dictează!”, „Vrem soluţii reale. Stop minciunilor electorale!”, „Voi, 18 deputaţi împrumutaţi,/ Atitudine când luaţi?”, „Doar oameni politici arestaţi, / Toţi bancherii sunt curaţi?”, „Pe NOI când ne ajutaţi? / Vrem şi bancheri arestaţi!”, „Banca Nesimţirii Ruşinoase (BNR)”.
Debitorii băncilor l-au taxat astfel pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a negat că ar fi contractat în urmă cu câţiva ani un credit la Volksbank, deşi acesta apărea în declaraţia de avere. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că împrumutul a fost refinanţat la UniCredit şi că Isărescu îşi amintea banca unde l-a achitat, nu de unde l-a contractat iniţial.
Protestatarii spun că nu mai au încredere în mesajele guvernatorului BNR după ce a afirmat vehement că nu a avut credit la Volksbank şi i-au cerut demisia.
„Cum s-ar spune pe româneşte, Isărescu nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”, a spus unul dintre organizatori.
La ora transmiterii ştirii, la Cluj-Napoca şi Iaşi protestează circa 200 de persoane, la Timişoara 150, iar la Craiova 100 de persoane.
Organizatorii protestului îndeamnă debitorii să boicoteze miercuri, 11 februarie, agenţiile băncii prin plata ratelor în tranzacţii succesive de câte 1 leu, blocând astfel activitatea casieriilor băncilor pentru întreaga zi.
Părţile implicate în „criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.
Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.
Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.
Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.
Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.
La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.
Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.
Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziţie a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce vor avea loc întâlniri luni cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi marţi cu conducerea BNR.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.
Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.
O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR prezentate vinerea trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Scadenţa reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elveţieni. Circa 40% din credite au scadenţa reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadenţa depăşeşte 15 ani.
Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună, numai puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR.
Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.
Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 franci, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 franci, reprezentând 7,1%.
Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.
Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
sursa: mediafax.ro